Scordatura este o tehnică folosită pentru a modifica acordarea instrumentelor cu coarde prin utilizarea acordurilor alternative. Acest lucru permite diferite posibilități armonice față de acordul original. Muzicieni din toate mediile au folosit scordatura pentru a crea unic și sunete interesante.
Să aruncăm o privire mai profundă asupra ce este scordatura și cum poate fi folosită în muzica.
Ce este scordatura?
Scordatura este o tehnică alternativă de acordare folosită în principal pe instrumente cu coarde, cum ar fi viori, violoncel, chitare și altele. A fost dezvoltat în timpul Perioada baroc a muzicii clasice europene (1600–1750) ca mijloc de creștere a gamei tonale a şir instrumente. Scopul scordaturii este de a schimba acordurile normale sau intervalele dintre coarde pentru a crea efecte armonice specifice.
Când un muzician aplică scordatura unui instrument cu coarde, deseori rezultă modificări ale acordului standard al instrumentului. Acest lucru creează noi posibilități tonale și armonice care este posibil să nu fi fost disponibile înainte. De la schimbarea caracterului notelor până la accentuarea tonurilor sau acordurilor specifice, aceste acordări modificate pot deschide noi căi pentru muzicienii care sunt interesați să exploreze sunete creative sau unice cu instrumentele lor. În plus, scordatura poate fi folosită pentru a oferi jucătorilor acces la pasaje dificile, făcându-le mai confortabile sau mai ușor de gestionat cu instrumentele lor.
Scordatura deschide, de asemenea, posibilități interesante de performanță pentru compozitori și aranjatori care caută moduri diferite și inovatoare de a scrie pentru coarde. Compozitori precum JS Bach A scris adesea muzică care le-a cerut jucătorilor să folosească tehnici de scordatură pentru a crea efecte muzicale specifice și adesea provocatoare – efecte care altfel ar fi imposibile fără această tehnică de acordare alternativă.
Avantajele asociate utilizării scordaturii nu poate fi subestimat; oferă un set de instrumente care permite muzicienilor, compozitorilor și aranjatorilor de muzică deopotrivă să-și exploreze creativitatea în ceea ce privește designul și compoziția sunetului, fără a li se impune nicio limită din cauza convențiilor tradiționale de acordare a instrumentelor sau a intervalelor predefinite între coarde care nu au neapărat nimic. interesante din punct de vedere sonor despre ele per se din punct de vedere compozițional...
Istoria scordaturii
Scordatura este practica de reacordare a unui instrument cu coarde pentru a produce muzică în acorduri neobișnuite sau pentru a-i modifica gama. Această practică datează din perioada Renașterii și poate fi găsită în multe culturi din întreaga lume, de la compozitori istorici de curte precum Jean Philippe Rameau, Arcangelo Corelli și Antonio Vivaldi până la diverși muzicieni populari. Utilizarea scordaturii a fost documentată pentru chitare, viori, viole, lăute și alte instrumente cu coarde de-a lungul istoriei muzicii.
Deși cele mai vechi dovezi ale utilizării scordaturii au fost de la compozitorii italieni de operă de la sfârșitul secolului al XVI-lea, cum ar fi opera lui Monteverdi din 1610 „L'Orfeo„, referiri la scordatura pot fi găsite încă din scrierile din secolul al XII-lea ale lui Johannes de Grocheio în manuscrisul său despre instrumente muzicale numit Musica Instrumentalis Deudsch. În această perioadă muzicienii au început să experimenteze cu diferite acorduri pentru instrumentele lor, unii utilizând sisteme de acordare alternative, cum ar fi doar intonația și tehnica vibrato.
Cu toate acestea, în ciuda istoriei sale lungi și a utilizării de către compozitori celebri precum Vivaldi, la începutul secolului al XX-lea, scordatura a căzut în mare parte din uz general. Cu toate acestea, recent, a experimentat o renaștere cu trupe experimentale precum Circular Ruins din Seattle, care explorează acorduri alternative pe albumele lor. Odată cu progresele tehnologice, tot mai mulți muzicieni descoperă această metodologie unică care produce tonalități unice nu este disponibil când se cântă instrumente acordate convențional!
Beneficiile Scordaturei
Scordatura este o tehnică de acordare pe care instrumentele cu coarde o pot folosi pentru a crea sunete și efecte noi, interesante. Constă în schimbarea acordării corzilor, care se face de obicei prin reacordarea oricăror sau a tuturor corzilor instrumentului. Această tehnică poate oferi o gamă largă de noi posibilități sonore care pot fi folosite pentru a crea piese muzicale unice.
Să ne scufundăm în beneficiile scordaturii:
Gama de expresie crescută
Unul dintre cele mai interesante beneficii ale scordaturii este că permite interpreților să deblocheze o gamă extinsă de expresii muzicale. Această gamă muzicală poate varia în funcție de instrument, dar poate include efecte precum modificări subtile ale melodiei și armoniei, tehnici amplificate ale mâinii drepte, culori tonale diferite și un control mai mare asupra gamei. Cu scordatura, muzicienii au mai multă flexibilitate atunci când vine vorba de controlul intonației. Acordarea anumitor corzi mai sus sau mai jos face ca anumite note să fie mai ușor de cântat în ton decât ar fi dacă instrumentul ar fi acordat în mod tradițional.
Pe lângă aceste avantaje, scordatura oferă și o modalitate unică pentru muzicieni de a minimiza problemele comune cu instrumentele cu coarde – intonația, timpul de răspuns și tensiunea coardelor – totul fără a schimba acordarea standard a unui instrument. Chiar dacă jocul deztonat este adesea o parte intrinsecă a stilului și expresiei oricărui muzician, cu tehnicile de scordatură, atât studenții, cât și maeștrii, au acum instrumente suplimentare pentru reglarea fină a performanței acestora.
Noi posibilități tonale
Scordatura sau „acordarea greșită” a instrumentelor cu coarde oferă jucătorilor oportunitatea de a explora sunete noi, precum și posibilități tonale diferite și uneori ciudate. Această metodă de acordare implică schimbarea intervalelor de corzi de pe o chitară, vioară sau bas pentru a produce efecte noi interesante. Folosind scordatura, muzicienii pot crea combinații armonice vibrante și neobișnuite care pot duce chiar și cele mai comune melodii în locuri neașteptate.
Avantajul scordaturii este că permite muzicianului să aleagă propriile intervale și modele de acordare care creează peisaje sonore complet noi cu note alternative în scară – note care ar putea să nu fie disponibile în mod normal decât dacă reacordați complet instrumentul. De asemenea, deoarece cântați la un instrument reacordat, sunt disponibile mult mai multe opțiuni pentru îndoiri și slide-uri de coarde decât sunt posibile pe o chitară sau un bas reglat standard.
Utilizarea scordaturii poate deschide posibilități și pentru experimentarea stilistică. Jucătorii au la dispoziție o gamă întreagă de tehnici de joc pentru a le incorpora în aranjamente complet noi. În special, tehnicile de diapozitive au devenit deosebit de favorizate atunci când se utilizează scordatura în melodii blues și genuri de muzică populară americană precum bluegrass și country. În plus, puteți găsi stiluri muzicale mai moderne, cum ar fi metalul care beneficiază și de această tehnică; Slayer a folosit chitare cu scordatură ușor acordate încă din 1981 Nu arata mila!
Prin aplicarea acestor abordări diferite prin metode alternative de acordare folosind scordatura, muzicienii pot crea sunete care diferă drastic de atunci când utilizează tehnica standard de acordare fără a fi nevoie să achiziționeze un instrument suplimentar - o perspectivă interesantă pentru orice jucător care caută ceva. cu adevărat unic!
Intonație îmbunătățită
Scordatura este o metodă de acordare utilizată la instrumentele cu coarde, în care corzile instrumentului se acordă la o notă diferită de cea așteptată. Această tehnică afectează atât instrumentul gama, timbrul și intonația.
Pentru violoniști și alți cântători clasici, scordatura poate fi folosită îmbunătățește capacitățile muzicale ale unei piese, îmbunătățește acuratețea intonației, sau pur și simplu pentru a da muzicii un sunet sau o textură diferită.
Prin aplicarea scordaturii, violoniștii pot îmbunătăți dramatic intonația. De exemplu, din cauza fizicii instrumentelor cu coarde, cântarea anumitor intervale poate fi dificilă la tempouri mai mari de 130 bătăi pe minut (BPM). Redarea anumitor acorduri pe instrument devine mai ușoară dacă aceleași grade sunt acordate diferit. Acordarea unei coarde A deschise până la un F♯ permite un acord minor de A într-o singură fretă, spre deosebire de două frete cu acordare standard. Acest reduce foarte mult întinderea degetelor pe unele modele de degetare care altfel ar încorda tehnica și acuratețea intonației unui jucător.
În plus, ajustarea acordului regulat al unui instrument creează noi oportunități cu armoniile sale intercomponente. Cu o experimentare atentă, jucătorii pot găsi acorduri unice care produc efecte tonale interesante atunci când sunt interpretate împreună cu alte instrumente sau vocalizări!
Tipuri de Scordatura
Scordatura este o practică fascinantă în muzică în care instrumentele cu coarde sunt acordate diferit de acordarea obișnuită. Acest lucru poate crea un sunet unic și este folosit mai ales în muzica clasică și de cameră. Diferite tipuri de scordatură pot fi folosite pentru a crea peisaje sonore unice și interesante.
Să aruncăm o privire asupra diferitelor tipuri de scordatură disponibile muzicienilor:
Scordatura standard
Scordatura standard se găsește în instrumentele care au mai multe coarde, inclusiv viori, chitare și lăute. Scordatura standard este practica de a schimba acordarea coardelor pentru a obține un efect de dorit. Această formă de acordare a fost folosită de secole și poate schimba sunetul unui instrument în mod semnificativ. Utilizarea sa variată variază de la simpla modificare a înălțimii unei note prin ridicarea sau coborârea cvintei perfecte a unei coarde în sus sau în jos, până la acordarea completă diferită a unui instrument atunci când se cântă melodii sau solo-uri cu ritm rapid.
Cel mai comun tip de scordatură este numit „standard” (sau ocazional „standard modern”), care se referă la sunetul tipic produs de un instrument cu patru coarde care sunt acordate la EADG (coarda cea mai joasă fiind cea mai apropiată de tine când joci). Acest tip de scordatură nu necesită nicio modificare în ordine, deși unii jucători pot alege să comute între note diferite pentru a crea armonii și melodii mai interesante. Variațiile comune includ:
- EAD#/Eb-G#/Ab – O modalitate alternativă standard de reglare pentru a ascuți a patra
- EA#/Bb-D#/Eb-G – O variație minoră
- C#/Db-F#/Gb–B–E – O modalitate alternativă pentru o chitară electrică cu cinci corzi
- A–B–D–F#–G – O acordare standard de chitară bariton
Scordatura extinsa
Scordatura extinsa se referă la tehnica de a acorda diferit anumite note pe același instrument pentru a produce sunete diferite. Acest lucru se face de obicei pe instrumente cu coarde, cum ar fi vioara, viola, violoncelul sau contrabasul și este folosit și de unele instrumente ciupite, cum ar fi mandolina. Schimbând unele dintre tonurile uneia sau mai multor coarde, compozitorii pot crea multifonice și alte calități sonore interesante care nu sunt disponibile cu acordurile standard. Rezultatul final poate fi destul de complex și dinamic, permițând o gamă mai mare de expresie decât cu acordarea deschisă.
Drept urmare, scordatura extinsă a fost folosită de secole de compozitori din diverse genuri și stiluri, cum ar fi:
- Johann Sebastian Bach care a scris adesea piese care profită de scordatura extinsă pentru a crea texturi unice.
- Domenico Scarlatti și Antonio Vivaldi.
- muzicieni de jazz care l-au experimentat în scopuri de improvizație; John Coltrane a fost cunoscut în special pentru că a profitat de sunete neașteptate din diferite acorduri de coarde în solo-urile sale.
- Unele orchestre moderne se aventurează chiar în acest domeniu în timp ce încorporează instrumente electronice în compozițiile lor, cum ar fi „Become Ocean” al compozitorului John Luther Adams care folosește scordatura în mod special pentru a evoca o impresie de valuri de maree prin acordurile și notele improbabile ale unei orchestre.
Scordatura speciala
Scordatura este atunci când corzile unui instrument cu coarde sunt acordate diferit decât acordarea convențională. Această metodă de acordare a fost folosită în muzică de cameră și solo din perioada barocului, precum și în stilurile muzicale tradiționale din întreaga lume. Scordatura specială are acorduri diferite și uneori exotice, care pot fi folosite pentru a evoca sunete populare tradiționale sau pur și simplu pentru a explora și extinde creativitatea.
Exemple de scordatură specială includ:
- Drop A: Scăpat O acordare se referă la practica obișnuită de a acorda una sau toate corzile cu un pas complet mai jos față de acordul standard convențional, rezultând de obicei o gamă mai scăzută de sunet. Este posibil să scadă orice coardă de la E, A, D, G mai jos cu o treaptă – de exemplu DROP D se poate face la chitară prin detonarea tuturor coardelor cu două frete mai jos decât în mod normal (caz în care a patra coardă ar trebui să rămână neschimbată). La violoncel ar fi detonarea coardei G cu o fretă (sau mai multe).
- 4ths Tuning: 4ths Tuning descrie practica de reacordare a unui instrument de două octave, astfel încât fiecare coardă să fie o patra perfectă sub cea precedentă (minus două semitonuri dacă succesiunea este la mai mult de două note una de alta). Acest acord poate produce niște acorduri unice și plăcute, deși poate fi incomod pentru unii jucători la început, deoarece necesită un model de prindere neobișnuit. Principalul avantaj al utilizării acestei tehnici pe un instrument cu patru sau cinci coarde este că permite o coordonare ușoară între toate corzile atunci când cântă scale și arpegii în anumite poziții sus și jos gât.
- Coarda de octave: Octave Stringing implică înlocuirea unuia sau mai multor cursuri de coarde obișnuite cu un curs unic suplimentar care este acordat cu o octavă peste omologul său original; în acest fel jucătorii pot obține o rezonanță mai mare a basului cu mai puține note. De exemplu, dacă aveți un instrument cu cinci coarde, puteți înlocui nota cea mai joasă sau cea mai înaltă cu octavele lor mai înalte – G-ul la chitară devine G a 2-a octava, în timp ce 4-a la violoncel cântă acum octava a 8-a C# etc. Acest tip poate implica și schimbarea ordinea notelor naturale în cadrul aceleiași familii – creând astfel secvențe de arpegi inversate sau „acorduri slur” în care intervale similare sunt redate pe mai multe plăci de fret simultan.
Cum să-ți reglați instrumentul
Scordatura este o tehnică unică de acordare folosită pe instrumente cu coarde precum vioara și chitara. Implica modificarea acordului normal al corzilor pentru un sunet diferit. Este de obicei folosit pentru efecte speciale, ornamente și stiluri de performanță.
În acest articol, vom analiza cum să acordați instrumentul folosind o tehnică numită scordatura.
Acordarea unei anumite taste
Scordatura este practica acordării unui instrument cu coarde la o anumită cheie. Această metodă este adesea folosită pentru a crea calități tonale unice sau pentru a produce sunetul dorit atunci când redați anumite piese muzicale. Schimbând acordarea, deschide noi posibilități pentru relații armonice și melodice în notația muzicală tradițională și oferă oportunități pentru sunete mai aventuroase și neconvenționale pentru spectacole improvizate.
În practica modernă, scordatura este utilizată pe scară largă în muzica jazz și pop pentru a se diferenția de tonalitatea tradițională occidentală. Jucătorii îl pot folosi, de asemenea, pentru a accesa voci de acorduri mai extinse sau pentru a configura anumite modele folosind șiruri deschise, care pot fi deosebit de utile pentru performanță pe chitara acustica.
Scordatura poate fi aplicată în două moduri diferite:
- În primul rând, dezacordând corzile deschise ale unui instrument, astfel încât acestea să se potrivească cu înălțimea anumitor note asociate cu semnătura aleasă;
- Sau, în al doilea rând, reacordând notele individuale cu traseuri și lăsând toate celelalte coarde la înălțimea lor originală, astfel încât acordurile să aibă o voce diferită de cea obișnuită, dar să rămână în continuare în semnătura clapei stabilită.
Ambele abordări vor produce efectiv sunete diferite decât cele asociate în mod normal cu un instrument acordat în mod tradițional, precum și creând câteva posibilități armonice neobișnuite, care sunt adesea explorate în timpul cursurilor de improvizație sau sesiunilor de jam.
Acordarea la un interval specific
Se numește acordarea unui instrument cu coarde la un anumit interval scordatura și este folosit uneori pentru a produce efecte neobișnuite. Pentru a acorda un instrument cu coarde la o înălțime unică sau mai înaltă, va fi necesar să ajustați acordarea coardelor de pe gâtul acestuia. Când reglați lungimea acestor corzi, este important să rețineți că este nevoie de timp pentru ca acestea să se întindă complet și să se stabilească în noua lor tensiune.
Scordatura poate fi folosită și pentru acorduri alternative în diferite stiluri muzicale, cum ar fi muzica populară sau blues. Acest tip de acordare permite ca fiecare coardă deschisă de pe instrument să creeze diferite acorduri, intervale sau chiar scale. Unele acorduri alternative comune includ "drop D' tuning așa cum este folosit de Metallica și Rage Against the Machine și acordare „duble drop D”. care oferă mai multă flexibilitate în schimbările cheie.
Explorarea acordurilor alternative vă poate ajuta să dezvoltați un sunet diferit atunci când scrieți muzică și cântați la concerte; de asemenea, poate oferi instrumentului dvs. un caracter complet nou atunci când este amestecat cu standard (EADGBE) piese de tuning. Scordatura este un mod distractiv de a explora versatilitatea instrumentului tău; de ce sa nu incerci?
Acordarea la un anumit acord
Ca și în cazul altor instrumente cu coarde, scordatura poate fi folosit pentru a crea o anumită calitate a sunetului. Acordând instrumentul la acorduri specifice, compozitorii și interpreții epocii barocului Ayala au profitat de această tehnică. Acest tip de acordare este încă popular astăzi, deoarece permite jucătorilor să producă timbre unice care altfel ar fi indisponibile.
Există mai multe moduri în care să acordați un instrument în funcție de un acord. Jucătorii cu experiență pot genera multe sunete diferite prin conturarea arpegiilor și a anumitor intervale bazate pe diferite acorduri (de exemplu, I–IV–V) sau prin schimbarea intervalelor de registru sau modificarea nivelurilor de tensiune a corzilor în raport cu orchestrația sau compoziția lor particulară dorită în orice moment dat în piesa interpretată.
Pentru a acorda instrumentul în funcție de un anumit acord, va trebui să:
- Familiarizați-vă cu notele necesare pentru acel acord.
- Reîncordați instrumentul în consecință (unele instrumente au corzi speciale disponibile în acest scop).
- Verificați intonația corectă – ușoarele variații ale înălțimii pot necesita atenție suplimentară.
- Verificați temperamentul exact pe întregul interval și faceți orice ajustări minore dacă este necesar.
- Finalizează-ți scordatura setare de reglare.
Concluzie
În concluzie, scordatura este un instrument util pentru instrumentişti cu coarde care le permite să modifice înălțimea instrumentului lor. A fost folosit de secole în muzica clasică, populară și populară. Poate fi folosit chiar și pentru exprimarea creativă în improvizație și compoziție.
Ca urmare, scordatura poate fi un instrument extrem de eficient pentru muzicianul modern.
Rezumat scordatura
Scordatura este o tehnică de acordare folosită în principal cu instrumente cu coarde, cum ar fi vioara, chitara și basul. Această tehnică poate fi folosită pentru a da instrumentului un sunet unic în timp ce se joacă în notație standard. De reacordarea coardelor unui instrument, jucătorii pot realiza diferite timbre care deschid posibilități altfel indisponibile pentru repertoriul și compozițiile lor.
Scordatura poate fi folosită pentru a adapta orice instrument la un sistem de acordare alternativ sau chiar pentru a permite noi acorduri și digitații pe un set diferit de coarde. Scopul principal al scordaturii este de a crea noi texturi armonice și oportunități melodice cu instrumente familiare. Deși această tehnică a fost folosită în mod obișnuit de muzicienii clasici, ea a devenit recent populară și printre jucătorii din diferite genuri de muzică.
Scordatura poate modifica uneori acordurile mai departe de standard decât se simt confortabil unii muzicieni; cu toate acestea, utilizarea sa oferă o flexibilitate incredibilă și spațiu pentru creativitate atunci când este aplicată corect. Muzicienii care se lansează în această călătorie sunt răsplătiți cu un mod nou de a explora capacitățile sonore ale instrumentului lor prin experimentarea cu acorduri și voci neortodoxe!
Beneficiile scordaturii
Scordatura poate avea multe beneficii muzicale, cum ar fi oferirea jucătorului mai multă libertate de a fi creativ în spectacolele lor muzicale sau deschiderea de noi posibilități pentru idei muzicale unice. De asemenea, permite muzicienilor să producă culori tonale interesante prin „acordarea” corzilor unui instrument cu coarde într-un mod diferit.
Acordarea anumitor intervale poate oferi o gamă dinamică și flexibilitate mai mare sau chiar poate face posibile acorduri neobișnuite. Acest tip de acordare „alternativă” este deosebit de utilă pentru instrumentele cu arc, cum ar fi vioara și violoncel, unde jucătorii avansați pot alterna rapid între scordatură și acordarea standard pentru a accesa o gamă mai largă de sonorități.
De asemenea, tehnica oferă compozitorilor un spațiu mult mai mare de creativitate, deoarece aceștia pot scrie muzică special concepută pentru scordatură. Anumite piese pot beneficia de acordarea unor note specifice mai sus sau mai joase decât de obicei pe un anumit instrument, permițându-le să obțină sunete care nu ar putea fi create cu metode convenționale de scriere la pian sau de aranjare a orgii.
În cele din urmă, muzicianul mai aventuros poate folosi scordatura pentru a crea improvizații atonale în mijlocul unor lucrări tonale mai tradiționale – de exemplu, cvartetele de coarde în care doar un jucător folosește o acordare alternativă pot crea distorsiuni jucăușe ale structurilor armonice percepute.
Sunt Joost Nusselder, fondatorul Neaera și marketer de conținut, tată și îmi place să încerc echipamente noi cu chitara în centrul pasiunii mele și, împreună cu echipa mea, creez articole de blog aprofundate din 2020. pentru a ajuta cititorii fideli cu sfaturi de înregistrare și chitară.
