Passu tutale: Chì ghjè in a musica?

da Joost Nusselder | Actualizatu u:  Chì 24, 2022

Sempre l'ultimi attrezzi è trucchi di chitarra?

Iscriviti à a newsletter di l'aspiranti chitarristi

Useremu solu u vostru indirizzu email per a nostra newsletter è rispettemu u vostru privacidad

ciao, mi piace à creà cuntenutu gratuitu pienu di cunsiglii per i mo lettori, voi. Ùn accettate micca sponsorizazioni pagate, a mo opinione hè a mo propria, ma se truvate i mo cunsiglii utili è finisci per cumprà qualcosa chì ti piace attraversu unu di i mo ligami, puderia guadagnà una cumissioni senza costu extra per voi. Sapè ne di più

Tuttu u Passu, cunnisciutu ancu da tonu, hè u sicondu intervallu più grande truvatu in a musica. Hè dui semitoni, o mezzu passi, largu è cuntene duie note di a diatonica Scala. Stu intervallu si trova in parechji generi di musica è hè essenziale per capiscenu è creà melodie.

In questu articulu avemu da discutiri Passu tutale è tutti i so elementi cunnessi.

Chì ghjè un passu sanu

Definizione di tuttu u passu

Un passu tutale, cunnisciutu ancu da 'nota sana' or 'secondu maiò', hè un intervallu in a musica creata da duie note adiacenti chì sò dui semitoni (aka mezzu passi) à parte. Hè a distanza più grande chì pudete spustà nantu à u pianoforte cù una sola chjave prima di avè bisognu di appughjà una chjave diversa per andà più in ogni direzzione.

In termini di scale cunvinziunali, quandu ascende, questu intervallu descriverà u muvimentu da a prima nota à u nomu di a seconda lettera in ogni scala. Per esempiu, a U passu tutale da F seria G. En descendant, il décrivait le déplacement d'une note à l'autre sous l'ordre alphabétique d'une échelle - le déplacement de C à B serait considéré comme un pas entier vers le bas. In a maiò parte di i casi, sti intervalli avarà nomi di lettere identiche, ùn importa micca a direzzione chì sò ascendenti o discendenti, ma pò differisce secondu a piazzamenti accidintali è u muvimentu cromaticu in u cuntestu di certe progressioni d'accordi o scale chì sò aduprate in a musica chì hè ghjucata in ogni casu. mumentu.

In termini di notazione, u più spessu questu intervallu hè scrittu cum'è o dui punti chì stanu fiancu à fiancu or un puntu gigante chì copre i dui nomi di lettere - significanu esattamente a listessa cosa musicalmente è cambianu solu esteticamente per comodità per scopi di lettura a vista è / o preferenze stilistiche per l'appellu visuale quandu e notazioni stampate sò cunsultate durante sforzi musicali particulari cum'è recitals è prove, ecc ...

Ciò chì significa in Teoria Musicale

In a teoria musicale, un tuttu u passu hè una manera di misurà u tonu in una sequenza. A volte hè chjamatu a tonu pienu, è hè essenzialmente un intervallu musicale uguale à dui semitoni. In altri palori, hè l'intervallu trà dui note chì sò siparati da duie chjave nantu à un teclatu o fretboard. Un passu sanu pò esse usatu per creà melodie è accordi, o per identificà e prugressi d'accordi è prugressi armonichi.

Andemu più profonda in a capiscitura passi interi in teoria musicale:

Intervallu di un passu tutale

In a teoria musicale, un tuttu u passu hè un intervallu chì a dimensione hè di dui mezi passi (o semitoni). Hè ancu chjamatu a seconda maiò, perchè stu intervallu currisponde à a larghezza di una seconda in a scala maiò. Stu tipu di passu hè chjamatu a genus atius: cuntene dui tasti neri nantu à u pianoforte.

Un passu sanu hè unu di l'intervalli più cumuni truvati in a musica armonica occidentale. Siccomu hè duie volte più largu di u prossimu intervallu più chjucu, a mità di passu (o seconda minore), hè impurtante aduprà per creà armonii è melodie cumplessi. Hè ancu impurtante per i musicisti per pudè ricunnosce è ancu cantà stu intervallu per pudè passà trà accordi è scale rapidamente è precisamente. E so note accadenu simultaneamente, cusì quandu si sente duie note à tonalità differenti, questu pò esse chjamatu "intervallu"O"aspittendu".

L'intervalli sò tipicamente definiti secondu a vostra relazione dipendente trà dui note musicali; significatu chì quandu definisce un intervallu musicale cum'è un passu sanu, pigliate in considerazione se e duie note sò intesu inseme o siparate. Per esempiu, se ghjucassi una sola nota seguita da una altra nota separata da a durata chì rapprisenta un passu sanu, allora questu seria cunsideratu un ascendante (Additivu) Intervallu di Passu Interu; induve ghjucà duie note simultanee è aumentanu i so intervalli di un passu pienu da a so pitch originale seria classificatu cum'è un ascendente (multiplicativu) Intervallu di Passu Interu (vale à dì 5 - 7). Similmente tutti Intervalli di passi interi descendenti si cumportassi in modu simile, ma cù relazioni inverse da tutti l'Ascendenti One, sottraendu One Full Step invece di Adding One Full.

Cumu si usa in a musica

In teoria musicale, a tuttu u passu (tonu sanu, o secunna maiò) hè un intervallu in quale ci sò dui semitoni (frets in una chitarra) trà e note. Per esempiu, quandu si ghjucanu una chitarra, i freti nantu à duie corde consecutive seranu cunsiderate un passu sanu. U stessu pò esse dettu per dui chjavi neri nantu à un pianoforte - questi sò ancu cunsiderati cum'è un passu sanu.

Passi interi sò usati in parechje modi diffirenti in a teoria musicale è a cumpusizioni. L'armunia pò esse ottenuta usendu intervalli di varii tipi, cumprese mezzu passi è passi interi. Inoltre, e melodie ponu esse custruite usendu diverse dimensioni di intervalli - cum'è salti di settima in Jazz è Musica Classica o intervalli più chjuchi per stili Pop / Retro.

Per esempiu, s'ellu si creava una melodia utilizendu intervalli chì varianu da mezzu passi à u settimu; questu puderia potenzialmente creà ritmi è melodie interessanti chì incorporanu cambiamenti à cortu è longu tempu. Inoltre, l'accordi spessu si basanu assai nantu à a so voce, in particulare l'usu di a piazza terza (maiuri o minori), quinta è settima custruitu da passi interi o mezze passi in ordine per creà cumbinazioni armoniche intriganti caratteristiche melodichi cum'è toni di pedale o accordi sospesi puderia esse esploratu limitendu l'usu di solu intervalli di mezzu passu trà e note in ogni mumentu; creendu un sensu aumentatu di tensione sottu à a melodia senza svià troppu luntanu da u scopu ultimu di l'armunia in queste sezioni specifiche.

Capendu quantu faciule hè di navigà intornu à i strumenti di tastiera usendu solu mezzu passu è tuttu u passu muvimenti usendu tecnichi d'insignamentu cum'è mosse minori - cuntà i fretti su / giù unu à volta mentre ghjucanu, diventa assai più faciule per i studienti di cumincià à cumpunà pezzi simplici chì aderiscenu à i principii chì sò stati stabiliti annantu à i seculi chì capiscenu cumu mezzu passu / passi interi correlate cù scale / intervalli specifichi una volta chì i studienti anu ammaistratu sti cuncetti basi, u so potenziale per spiegà diversi tipi di generi aumenta assai!

Esempii di Passi Interi in Musica

Un passu tutale, cunnisciutu ancu cum'è "tonu tutale," hè un intervallu musicale chì hè di dui semitoni (mezzu passi) distanti. Passi sanu sò generalmente una parte assai notevuli di a musica, postu chì denote un cambiamentu in u sonu generale di una melodia. Questu articulu discuterà qualchi esempi di passi interi in musica, in modu chì pudete capisce megliu ciò chì sò è cumu si sò usati in diversi generi.

Esempii in Scale Major

Passi interi Il s'agit d'intervalles musicales qui englobent deux notes consécutives, progressant de deux tons pleins. Quandu si sente a musica, spessu li identificà in mudelli di scala maiò. Una scala maiò hè custituita da ottu passi interi, eccettu trà a terza è a quarta nota è ancu trà a settima è ottava nota - quì, truverete. mezzu passi. Passi sanu sò cumunimenti usati in una varietà di generi musicali cum'è musica classica, jazz è rock and roll.

Un modu faciule per capiscenu i passi sanu hè di ghjucà una scala maiò nantu à un pianoforte o chitarra - cuminciendu cù qualsiasi nota nantu à u mudellu di scala C Major. Per esempiu:

  1. nota di partenza C (tuttu u passu à D)
  2. D (tuttu u passu à E)
  3. E (tuttu u passu à F)
  4. F (mezzu passu à G)
  5. G(tuttu u passu à A)
  6. A(tuttu u passu à B)
  7. B(mezzu passu à C).

A cumpusizioni resultanti hè cunnisciuta cum'è an scala maiò ascendante - lotta per i toni più alti in 8 note consecutive. U listessu cuncettu pò esse appiicatu usendu diverse signatures chjave cum'è scale minori - Ricordate solu chì ogni siconda nota deve avanzà in l'altura da un tonu pienu, alias unu tuttu u passu!

Esempii in scala minore

In musica, a tuttu u passu (cunnisciutu ancu a seconda maiò) hè definitu cum'è un intervallu di dui toni consecutivi. Questu intervallu hè un bloccu di basa di basa di parechji tipi di musica, cumprese scale minori. E note in una scala minore cunnetta per furmà un passu sanu quandu una nota avanza dui toni nantu à a scala invece di unu.

A sequenza di passi sanu è mezi passi in ogni tipu particulari di scala minore pruduce u so sonu unicu, ma tutti i scali cumunimenti usati includenu dui passi sanu cumpleti è dui mezi passi in elli. Per illustrà stu cuncettu più chjaramente, quì sò qualchi esempi di scale minori cumuni chì dimustranu cumu l'intervallu si prisenta in diversi tipi di musica:

  1. Scala Minore Naturale: ABCDEFGA - In questu casu, ci sò dui pariglii di passi sani consecutivi sopra A chì custituiscenu a scala minore naturale; à la suite de A à B et de D à E.
  2. Scala minore armonica: ABCDEFG#A - A scala minore armonica presenta trè passi interi consecutivi in ​​una sezione; copre F à G# direttamente prima di ghjunghje à u tonu A finali.
  3. Scala Minore Melodica: AB-(C)-D-(E)-F-(G)-A - Stu tipu di scala minore include solu duie coppie complete di passi sanu trà i so punti di principiu è di fine; avanzendu da B à C prima di passà à E è dopu G prima di cuncludi cù a so nota "casa" in A. Inoltre, deve esse nutatu chì quandu si procede da una direzzione ascendante, i dui toni C è E si movenu solu da una sola. mezzu passu invece di un tonu pienu per scopi melodichi invece.

cunchiusioni

In cunclusioni, capiscenu passi interi (o toni interi) hè una parte essenziale di u maestru di a teoria musicale. Passi interi aiutanu à creà intervalli melodichi più grandi è ponu aiutà à custruisce progressioni di accordi più cumplessi. Sapendu i fundamenti di passi interi pò aiutà à cumpone, ghjucà è arrangiate a musica in modu più efficace.

Riassuntu di tuttu u passu in a musica

Un passu tutale, cunnisciutu ancu da seconda maiò, hè unu di i intervalli musicali più impurtanti chì pudete amparà. In a musica occidintali, stu intervallu hè cunnisciutu com'è semitone è hè spessu usatu per creà melodie è armunia. Un passu sanu pò esse definitu cum'è a distanza trà duie note nantu à un teclatu di pianoforte chì sò dui mezi passi. In altri palori, s'ellu si mette u dito nantu à u mezzu C, poi si move nantu à altre duie tasti neri in tonu, saria cunsideratu un passu sanu.

L'impurtanza di tuttu u passu si trova in a so capacità di creà un muvimentu armonicu trà e diverse chjave o accordi. Stu intervallu cuntene ricche qualità tonali è pruduce passaggi musicali forti quandu s'utilice currettamente. Quandu cumminatu cù altri intervalli cum'è mezzu passi è terzi, i musicisti ponu creà motivi unichi o ancu cumpusizioni sanu cù cumminazzioni cumplessi di scale è accordi.

Passi interi sò ancu essenziali per capiscenu cumu trasposizione travaglia in a teoria musicale - l'idea chì ogni nota o accordu in ogni signatura chjave pò esse spustatu un passu cumpletu più altu o più bassu senza cambià a so qualità core o sonu. Capisce cumu ricunnosce stu intervallu ùn vi aiuterà micca solu à capisce megliu a teoria musicale, ma rende assai più faciule per voi quandu si tratta di ghjucà è scrive musica.

Sò Joost Nusselder, u fundatore di Neaera è un marketer di cuntenutu, babbu, è mi piace à pruvà novi equipaghji cù a chitarra à u core di a mo passione, è inseme à a mo squadra, aghju creatu articuli di blog approfonditi dapoi u 2020. per aiutà i lettori fideli cù cunsiglii di registrazione è chitarra.

Verificate mi in Youtube induve pruvu tuttu questu attrezzu:

Guadagnu di microfonu vs vulume Segui