Chitarrista ritmu : Chì facenu ?

da Joost Nusselder | Actualizatu u:  Chì 16, 2022

Sempre l'ultimi attrezzi è trucchi di chitarra?

Iscriviti à a newsletter di l'aspiranti chitarristi

Useremu solu u vostru indirizzu email per a nostra newsletter è rispettemu u vostru privacidad

ciao, mi piace à creà cuntenutu gratuitu pienu di cunsiglii per i mo lettori, voi. Ùn accettate micca sponsorizazioni pagate, a mo opinione hè a mo propria, ma se truvate i mo cunsiglii utili è finisci per cumprà qualcosa chì ti piace attraversu unu di i mo ligami, puderia guadagnà una cumissioni senza costu extra per voi. Sapè ne di più

Ritmu guitare hè una tecnica è un rolu chì eseguisce una cumminazione di duie funzioni: furnisce tuttu o parte di u pulsu ritmu in cunglisazione cù cantanti o altri strumenti; è di furnisce tutta o una parte di l'armunia, vale à dì l'accordi, induve un accordu hè un gruppu di note ghjucate inseme.

I chitarristi di ritmu anu bisognu di avè una bona cunniscenza di cumu sò custruiti l'accordi è cumu si travaglianu inseme per creà progressioni efficaci.

Inoltre, anu bisognu à esse capace di strum o chjappà e corde in u tempu cù u ritmu.

Chitarra ritmica

Ci sò parechji stili di chitarra ritmica, secondu u generu di musica. Per esempiu, i chitarristi rock spessu usanu accordi di putenza, mentre chì i chitarristi jazz utilizanu accordi più cumplessi.

Principi di a chitarra ritmica

A tecnica basica di a chitarra ritmica hè di mantene una seria di accordi cù a manu fretting mentre strumming ritmicamente cù l'altra manu.

E corde sò generalmente strummed cù una piccula, ancu s'è certi ghjucatori utilizanu i so dite.

Chitarra ritmica avanzata

Tecniche ritmiche più sviluppate include arpeggi, damping, riff, solo di accordi e strum complessi.

  • L'arpeggi sò solu accordi ghjucati una nota à u tempu. Questu pò dà à a chitarra un sonu assai inquietante, cum'è in l'apertura di "Another Brick in the Wall" di Pink Floyd.
  • U smorzamentu hè quandu a manu fretting silenzia e corde dopu à strumming, risultatu in un sonu più curtu è percussive.
  • I riffs sò catchy, spessu ripetuti licks chì definiscenu una canzone. Un bon esempiu hè l'apertura di "Johnny B. Goode" di Chuck Berry.
  • Soli d'accordi sò quandu u chitarrista toca a melodia di una canzone utilizendu accordi invece di note singuli. Questu pò esse un modu assai efficace per aghjunghje interessu à una canzone, cum'è in a sezione media di "Stairway to Heaven" di Led Zeppelin.
  • I strums cumplessi sò solu ciò chì sonanu cum'è: mudelli di strumming chì sò più intricati ch'è simpliciamente su è falà. Questi ponu esse usatu per creà ritmi è texture interessanti, cum'è in l'apertura di "Smells Like Teen Spirit" di Nirvana.

A storia di a chitarra ritmica

U sviluppu di a chitarra ritmica hè strettamente ligata cù u sviluppu di a chitarra elettrica.

In i primi tempi di u rock and roll, a chitarra elettrica era spessu usata cum'è un strumentu principale, cù a chitarra ritmica chì furnisce l'accordi è i ritmi.

Quandu u tempu passava, u rolu di a chitarra ritmica hè diventatu più impurtante, è da l'anni 1970 era cunsideratu una parte essenziale di ogni gruppu di rock.

Oghje, i chitarristi ritmi ghjucanu un rolu essenziale in ogni tipu di musica, da u rock è pop à u blues è u jazz.

Anu furnisce u core di a banda è sò spessu a spina di a canzone.

Cumu ghjucà a chitarra ritmica

Sè site interessatu à amparà à ghjucà a chitarra ritmica, ci sò parechje cose chì avete bisognu di sapè.

  • Prima, avete bisognu di avè una bona cunniscenza di l'accordi è cumu si travaglianu inseme.
  • Siconda, avete bisognu di pudè strum o chjappà e corde in u tempu cù u ritmu.
  • E terzu, avete bisognu di capiscenu i diversi stili di chitarra ritmica è cumu si sò usati in diversi generi di musica.

Capisce l'accordi

L'accordi sò creati cumminendu duie o più note ghjucate inseme. U tipu più cumuni di corda hè una triade, chì hè fatta di trè note.

Triadi ponu esse maiori o minori, è sò a basa per a maiò parte di l'accordi di chitarra.

Per creà una triade maiò, combina a prima, a terza è a quinta nota di una scala maiò. Per esempiu, a triade C major hè custituita da e note C (a prima nota), E (a terza nota) è G (a quinta nota).

Per creà una triade minore, combina a prima, a terza piatta è a quinta nota di una scala maiò. Per esempiu, a triade A minore hè custituita da e note A (a prima nota), C (a terza nota flat) è E (a quinta nota).

Ci sò ancu altri tipi d'accordi, cum'è l'accordi di settima, chì sò custituiti da quattru note. Ma capiscenu a triade hè un bonu postu per cumincià sè site novu à a chitarra.

Cumu strum in tempu cù u ritmu

Una volta chì sapete cumu creà l'accordi, avete bisognu di pudè strumà o chjappà in u tempu cù u ritmu. Questu pò esse un pocu complicatu in prima, ma hè impurtante di mantene un ritmu fermu è cuntà i ritmi mentre ghjucate.

Una manera di praticà questu hè di truvà un metronomo o tamburinu cù un ritmu fermu, è ghjucà cun ellu. Cuminciate lentu è gradualmente aumentà a vitezza cum'è vi cunfortu.

Un'altra manera di praticà hè di truvà canzoni chì cunnosci bè è pruvate d'imità e parti di a chitarra ritmica. Ascolta a canzone uni pochi di volte è poi pruvate à ghjucà cun ella.

Se ùn pudete micca bè, ùn vi preoccupate micca. Basta à cuntinuà à praticà è eventualmente avaristi.

Stili di chitarra ritmica

Comu avemu dettu prima, ci sò parechji stili diffirenti di chitarra ritmica secondu u generu di musica. Eccu uni pochi di esempi:

  1. Rock: A chitarra di ritmu rock hè spessu basatu annantu à l'accordi di putenza, chì sò custituiti da a nota di a radica è a quinta nota di una scala maiò. L'accordi di putenza sò ghjucati cù un muvimentu di strumming down-up è sò spessu usati in canzoni veloci.
  2. Blues: A chitarra ritmica Blues hè spessu basata intornu à progressioni di blues di 12 bar. Queste progressioni utilizanu una cumminazione di accordi maiori è minori, è sò tipicamenti ghjucati cù un ritmu di shuffle.
  3. Jazz: A chitarra ritmica di jazz hè spessu basata annantu à voci di corda, chì sò modi diffirenti di ghjucà u stessu accordu. I voci d'accordi sò spessu più cumplessi cà i triadi simplici, è sò generalmente ghjucati cù un ritmu di swing rilassatu.

Guitaristi ritmi famosi in tutta a storia

I chitarristi più famosi sò i chitarristi principali, dopu tuttu, arrubbanu u spettaculu.

Ma questu ùn significa micca chì ùn ci sò micca boni chitarristi di ritmu, o famosi.

In fatti, alcune di e canzoni più populari ùn sonaranu micca u listessu senza una bona chitarra ritmica chì li sustene.

Allora, quale sò alcuni di i chitarristi ritmici più famosi ? Eccu uni pochi di esempi:

  1. Keith Richards: Richards hè più cunnisciutu cum'è u chitarrista di i Rolling Stones, ma hè ancu un eccellente chitarrista ritmu. Hè cunnisciutu per i so accordi "Chuck Berry" è u so stile unicu di strumming.
  2. George Harrison: Harrison era u chitarrista di i Beatles, ma hà ancu ghjucatu assai di chitarra ritmica. Era soprattuttu adettatu à ghjucà ritmi sincopati, chì hà datu à parechje canzoni di i Beatles u so sonu distintivu.
  3. Chuck Berry: Berry hè unu di i chitarristi più influenti di tutti i tempi, è era un maestru di a chitarra ritmica. Hà sviluppatu u so propiu stilu di strumming chì hà da esse imitatu da innumerevoli altri chitarristi.

Esempii di musica chì spicca a chitarra ritmica

Cum'è avemu dettu prima, i canti più populari presentanu a chitarra ritmica prominente. Ma certi canzoni sò soprattuttu cunnisciuti per e so grandi parti di chitarra ritmica. Eccu uni pochi di esempi:

  1. "Satisfaction" di The Rolling Stones: Questa canzone hè basatu annantu à una progressione simplice di trè accordi, ma u strumming di Keith Richards li dà un sonu unicu.
  2. "Come Together" di i Beatles: Questa canzone presenta una parte di chitarra ritmica sincopata chì li dà una sensazione accattivante è ballabile.
  3. "Johnny B. Goode" di Chuck Berry: Questa canzona hè basatu annantu à una progressione simplice di 12-bar blues, ma u stilu di strumming di Berry face un sonu unicu.

cunchiusioni

Allora, quì l'avete. A chitarra ritmica hè una parte impurtante di a musica, è ci sò parechji chitarristi famosi chì anu fattu un nome per elli toccu.

Sò Joost Nusselder, u fundatore di Neaera è un marketer di cuntenutu, babbu, è mi piace à pruvà novi equipaghji cù a chitarra à u core di a mo passione, è inseme à a mo squadra, aghju creatu articuli di blog approfonditi dapoi u 2020. per aiutà i lettori fideli cù cunsiglii di registrazione è chitarra.

Verificate mi in Youtube induve pruvu tuttu questu attrezzu:

Guadagnu di microfonu vs vulume Segui