Puderete sapè ciò chì hè una chitarra, ma sapete veramente ciò chì hè una chitarra?
Una chitarra pò esse definita cum'è un strumentu musicale à corda chì hè tipicamenti ghjucatu cù i dite o un pick. Guitare acustiche è elettriche sò i tipi più cumuni è sò usati in una larga varietà di generi musicali cumpresi country, folk, blues è rock.
Ci sò parechji tipi di chitarre chì sò dispunibili nantu à u mercatu oghje è ci sò differenzi visibili trà elli.
In questu post di blog, aghju da piglià un ochju à ciò chì hè esattamente una chitarra è scopre i diversi tipi di chitarre chì sò dispunibili.
Questu post darà à i principianti una megliu comprensione di sti strumenti.
Cosa hè una chitarra?
A chitarra hè un strumentu à corda chì hè ghjucatu pinchendu o strumming e corde cù i dita o un plectru. Havi un collu longu fretted cunnisciutu ancu com'è fingerboard o fretboard.
A chitarra hè un tipu di cordofonu (strumentu à accordu). I cordofoni sò strumenti musicali chì facenu u sonu da corde vibranti. E corde ponu esse pizzicate, strummed, o arcuate.
E chitarre muderne presentanu in ogni locu da 4 à 18 corde. I cordi sò generalmente fatti di acciaio, nylon, o gut. Sò stesi nantu à un ponte è appiccicati à a chitarra à u capu.
E chitarre sò tipicamente sei corde, ma ci sò ancu chitarre à 12 corde, chitarre à 7 corde, chitarre à 8 corde, è ancu chitarre à 9 corde, ma queste sò menu cumuni.
Guitars venenu in parechje forme è dimensioni è sò fatti da una varietà di materiali cum'è legnu, plastica o metallu.
Sò usati in una larga varietà di generi musicali è ponu esse intesu in tuttu da u flamencu spagnolu, cuncerti classici, rock & roll à musica country.
A grande cosa di e chitarre hè chì ponu esse ghjucate in solitaria o in una banda. Sò una scelta populari per i musicisti principianti è sperimentati.
Una persona chì tocca a chitarra hè chjamata "chitarrista".
A persona chì fa è ripara una chitarra hè chjamata "luthier" chì hè una riferenza à a parolla "lute", un strumentu precursore à corda chì hè simile à una chitarra.
Cosa hè slang per a chitarra?
Puderete esse dumandate quale hè u slang per a chitarra.
Certi vi diceranu chì hè "ascia" mentre chì altri dicenu chì hè "ascia".
L'urighjini di stu termu slang torna à l'anni 1950, quandu i musicisti di Jazz anu utilizatu u terminu "ascia" per riferite à e so chitarre. Hè un ghjocu di parolle nantu à u "sax" chì hè un altru strumentu jazz impurtante.
U terminu "ax" hè più comunmente utilizatu in i Stati Uniti mentre "ax" hè più populari in u Regnu Unitu.
Ùn importa micca u termu chì aduprate, ognunu sapi di ciò chì parlate!
Tipi di chitarre
Ci sò trè tippi principali di chitarre:
- acusticu
- ilettricu
- bass
Ma, ci sò ancu tipi speziali di chitarre utilizati per certi generi musicali cum'è jazz o blues, ma questi sò o acustici o elettrici.
Chitarra acustica
I chitarri acustici sò fatti di legnu è sò u tipu di chitarra più populari. Sò ghjucati unplugged (senza un amplificatore) è sò tipicamente usati in musica classica, folk, country è blues (per citarà solu uni pochi).
E chitarre acustiche anu un corpu cavu chì li dà un sonu più caldu è più riccu. Sò dispunibuli in diverse dimensioni cum'è grand concert, dreadnought, jumbo, etc.
Chitarre classiche, chitarre flamenco (chjamate ancu chitarra spagnola), è chitarra acustica di corda d'acciaio sò tutti i tipi di chitarra acustica.
chitarra jazz
Una chitarra jazz hè un tipu di chitarra acustica chì hà un corpu cavu.
E chitarre di corpu cavu pruducenu un sonu sfarente da e chitarre di corpu solidu.
E chitarre jazz sò aduprate in parechji generi di musica, cumprese jazz, rock è blues.
chitarra classica spagnola
A chitarra classica spagnola hè un tipu di chitarra acustica. Hè più chjucu cà una chitarra acustica regulare è hà corde di nylon invece di corde d'acciaio.
I cordi di nylon sò più morbidi nantu à i dita è pruducenu un sonu sfarente di corde d'acciaio.
Guitare classiche spagnole sò spessu usate in a musica flamenca.
Chitarra elettrica
E chitarre elettriche sò ghjucate attraversu un amplificatore è sò generalmente un corpu solidu. Sò fatti di legnu, metallu, o una cumminazione di i dui.
Guitare elettriche sò aduprate in musica rock, metal, pop è blues (frà altri).
A chitarra elettrica hè u tipu più populari di chitarra. E chitarre elettriche ponu avè bobine singuli o doppie in i pickups.
Chitarra acustica-elettrica
Ci sò ancu chitarre acustiche-elettriche, chì sò una cumminazione di chitarre acustiche è elettriche. Hanu un corpu cavu cum'è una chitarra acustica, ma anu ancu pickups cum'è una chitarra elettrica.
Stu tipu di chitarra hè perfetta per e persone chì volenu esse capace di ghjucà sia unplugged sia plug-in.
chitarra blues
Una chitarra blues hè un tipu di chitarra elettrica chì hè aduprata in u genre blues di musica.
E chitarre blues sò generalmente ghjucate cù un pick è anu un sonu distintivu. Sò spessu usati in musica rock è blues.
Chitarra bassa
Bass guitars sò simili à guitare elettriche, ma anu una gamma più bassa di note. Sò usati principalmente in musica rock è metal.
U bass guitar hè statu inventatu in l'anni 1930 è hè u tipu più populari di bass guitar.
Ùn importa micca u tipu di chitarra chì ghjucate, tutti anu una cosa in cumunu: sò assai divertenti à ghjucà!
Cumu tene è ghjucà a chitarra
Ci hè parechje manere di tene è ghjucà una chitarra. A manera più cumuna hè di mette a chitarra in a vostra volta o nantu à a coscia, cù u collu di a chitarra chì punta.
I cordi sò pizzicata o strummata cù a manu diritta mentre a manu manca hè usata per fret the strings.
Questu hè u modu più pupulare ghjucà a chitarra per i principianti, ma ci sò parechje manere di tene è ghjucà u strumentu. Pruvate è truvate un modu chì hè còmode per voi.
Amparate tuttu e tecniche essenziali di chitarra in a mo guida completa è amparà à ghjucà a chitarra cum'è un prufessiunale
E chitarre acustiche è elettriche anu i stessi cumpunenti ?
A risposta hè sì! E chitarre acustiche è elettriche anu e stesse parti basi. Questi includenu u corpu, u collu, a testa, i pegs di tuning, i strings, a noce, u ponte è i pickups.
L'unica diferenza hè chì e chitarre elettriche anu una parte extra chjamata pickups (o pickup selettori) chì aiuta à amplificà u sonu di a chitarra.
Chì sò e parti di una chitarra?
Bassani
U corpu di una chitarra hè a parte principale di u strumentu. U corpu furnisce un locu per u collu è e corde. Di solitu hè fattu di legnu. A so forma è a dimensione determinanu u tipu di chitarra.
Soundhole
U soundhole hè u pirtusu in u corpu di a chitarra. U soundhole aiuta à amplificà u sonu di a chitarra.
Neck
U collu hè a parte di a chitarra chì i cordi sò attaccati. U collu si estende da u corpu è hà fretti di metallu nantu à questu. I fretti sò usati per creà note diverse quandu e corde sò chjappiate o strummed.
Tastiera / tastiera
U fretboard (chjamatu ancu fingerboard) hè a parte di u collu induve i vostri ditte pressu nantu à e corde. U fretboard hè generalmente fattu di legnu o plastica.
LLI
A noce hè una piccula striscia di materiale (di solitu plastica, osse o metallu) chì si trova à a fine di u fretboard. A noce mantene e corde in u locu è determina a spaziazione di e corde.
Bridge
U ponte hè a parte di a chitarra à quale sò attaccati i cordi. U ponte aiuta à trasferisce u sonu di e corde à u corpu di a chitarra.
Picchetti di sintonia
I pegs di tuning sò situati à a fine di u collu di a chitarra. Sò usati per sintonizà e corde.
Testa
U capu hè a parte di a chitarra à a fine di u collu. U capu cuntene i pegs di tuning, chì sò usati per sintonizà e corde.
Strings
Guitars hannu sei corde, chì sò fatti di acciaio, nylon, o altri materiali. I cordi sò picchi o strummed cù a manu diritta mentre a manu manca hè aduprata per fret the strings.
Fretti
I fretti sò e strisce di metallu nantu à u collu di a chitarra. Sò usati per marcà e diverse note. A manu manca hè aduprata per appughjà nantu à e corde à diversi frets per creà diverse note.
Pickguard
U pickguard hè un pezzu di plastica chì si mette nantu à u corpu di a chitarra. U pickguard prutege u corpu di a chitarra da esse scratched by the pick.
Parti di chitarra elettrica
In più di e parti chì truverete ancu nantu à una chitarra acustica, una chitarra elettrica hà uni pochi di cumpunenti più.
Coglie
Pickups sò dispusitivi chì sò usati per amplificà u sonu di a chitarra. Sò generalmente posti sottu à e corde.
Tremulu
U Tremolo hè un dispusitivu chì hè utilizatu per creà un effettu vibrato. U Tremolo hè utilizatu per creà un sonu "tremulu".
Manopola di volume
U buttone di u voluminu hè utilizatu per cuntrullà u voluminu di a chitarra. U buttone di u voluminu hè situatu nantu à u corpu di a chitarra.
Manetta di tonu
U tonu di tonu hè adupratu per cuntrullà u tonu di a chitarra.
Scuole di più circa cumu funzionanu i pomelli è l'interruttori di una chitarra elettrica
Cumu sò custruite e chitarre?
Guitars sò custruiti da una varietà di materiali diffirenti. I materiali più cumuni utilizati per a custruzzione di guitare sò legnu, metallu è plastica.
U legnu hè u materiale più cumune utilizatu per custruisce chitarre acustiche. U tipu di legnu utilizatu determinarà u tonu di a chitarra.
U metallu hè u materiale più cumuni utilizatu per a custruzzione di chitarre elettriche. A chitarra muderna pò ancu esse fatta di altri materiali cum'è fibra di carbone o plastica.
I cordi di a chitarra ponu esse fatti di diversi materiali, cum'è l'acciaio, nylon, o gut. U tipu di materiale utilizatu determinarà u tonu di a chitarra.
Strumenti di corda d'acciaio anu un sonu brillanti, mentre chì i strumenti di corda di nylon anu un sonu più suave.
Storia di a chitarra
U più anticu strumentu di chitarra sopravvissutu hè u tanbur. Ùn hè micca veramente una chitarra, ma hà una forma è un sonu simili.
U tanbur hè urigginatu in l'anticu Egittu (circa 1500 aC) è hè pensatu per esse u precursore di a chitarra muderna.
A chitarra acustica muderna cum'è a cunniscimu oghje hè pensata chì hè urigginata in Spagna medievale o in Portugallu.
Perchè si chjama una chitarra?
A parolla "chitarra" vene da a parola greca "kythara", chì significa "lira" è da a parolla araba andalusa qīthārah. A lingua latina usava ancu a parolla "cithara" basatu annantu à a parolla greca.
A parte "tar" di u nome probabilmente vene da a parola sanscrita per "string".
Dopu, più tardi a parolla spagnola "guitarra" basatu annantu à e parolle precedente hà influenzatu direttamente a parolla inglesa "guitar".
Guitars in l'antichità
Ma prima, vultemu à l'antichità è à a mitulugia greca antica. Hè quì chì prima vede un Diu chjamatu Apollu chì toca un strumentu chì s'assumiglia à a chitarra.
Sicondu u mitu, era in realtà Hermes chì hà fattu a prima kithara greca (guitarra) da una tartaruga è un soundboard di legnu.
chitarre medievali
I primi chitarre sò prubabilmente fatti in Arabia durante u 10u seculu. Questi primi chitarre eranu chjamati "qit'aras" è avianu quattru, cinque o sei corde.
Eranu spessu aduprati da i menestrelli erranti è i troubadori per accumpagnà u so cantu.
Duranti u 13u seculu, i chitarre cù dodici corde cuminciaru à esse usatu in Spagna. Queste chitarre eranu chjamate "vihuelas" è parevanu più lutes chì chitarre muderne.
A vihuela hè stata aduprata per più di 200 anni prima di esse rimpiazzata da a chitarra à cinque corde chì sapemu oghje.
Un altru precursore di a chitarra era a guitarra latina o chitarra latina. A chitarra latina era un strumentu medievale cum'è una chitarra à quattru corde, ma avia un corpu più strettu è a cintura ùn era micca cusì pronunciata.
A vihuela era un strumentu à sei corde chì era ghjucatu cù i diti, mentre chì a guitarra latina avia quattru corde è era ghjucatu cù una piccula.
Issi dui strumenti eranu populari in Spagna è si sò sviluppati quì.
I primi guitare eranu fatti di legnu è avianu corde in gut. U legnu era generalmente d'arce o di cedru. I soundboards eranu fatti di spruce o cedru.
chitarre rinascimentali
A chitarra rinascimentale apparsu prima in Spagna à a fine di u XV seculu. Queste chitarre avianu cinque o sei corde doppie fatte di gut.
Eranu sintonizzati in quarti cum'è a chitarra muderna ma cù un tonu più bassu.
A forma di u corpu era simili à a vihuela, ma più chjucu è più compactu. I soni sò spessu formati cum'è una rosa.
Pudete ancu dì chì i primi guitare eranu simili à u lute in quantu à u sonu, è avianu quattru corde. Sti guitare sò stati usati in a musica di Rinascimentu in Europa.
I primi chitarre sò stati utilizati per a musica chì era destinata à esse accumpagnata o musica di fondo è queste eranu chitarre acustiche.
chitarre barocche
A chitarra barocca hè un strumentu à cinque corde chì era usatu in i seculi XVI è XVII. I cordi di gut sò stati rimpiazzati da corde di metallu in u 16u seculu.
U sonu di sta chitarra hè sfarente di una chitarra classica muderna perchè hà menu sustain è una decadenza più corta.
U tonu di a chitarra barocca hè più suave è micca cusì pienu cum'è a chitarra classica muderna.
A chitarra barocca hè stata aduprata per a musica chì era destinata à esse ghjucata sola. U più famosu cumpusitore di musica barocca per chitarra era Francesco Corbetta.
Chitarre classiche
I primi chitarre classici sò stati sviluppati in Spagna à a fini di u XVIII seculu. Sti guitare eranu diffirenti da a chitarra barocca in quantu à u sonu, a custruzzione è a tecnica di ghjucà.
A maiò parte di e chitarre classiche sò state fatte cù sei corde, ma alcune eranu fatte cù sette o ancu ottu corde. A forma di u corpu di a chitarra classica hè sfarente da a chitarra muderna in quantu hà una cintura più stretta è un corpu più grande.
U sonu di a chitarra classica era più pienu è più sustinutu di a chitarra barocca.
A chitarra cum'è strumentu solista
Sapete chì a chitarra ùn hè stata aduprata com'è strumentu solista finu à u 19u seculu ?
In u 1800, i chitarre cù sei corde sò diventati più populari. Sti chitarre sò stati usati in a musica classica.
Unu di i primi chitarristi à ghjucà a chitarra cum'è strumentu solista hè Francesco Tarrega. Era un cumpusitore è interprete spagnolu chì hà fattu assai per sviluppà a tecnica di ghjucà a chitarra.
Hà scrittu assai pezzi per a chitarra chì sò sempre interpretati oghje. In u 1881, pubblicò u so metudu chì includeva tecniche di dita è di a manu manca.
Ùn era micca finu à u principiu di u XXu seculu chì a chitarra hè diventata più populari cum'è un strumentu solista.
In u principiu di u 1900, Andres Segovia, un guitarist spagnolu, hà aiutatu à aumentà a popularità di a chitarra cum'è un strumentu solista. Hà datu cuncerti in tutta l'Europa è i Stati Uniti.
Hà aiutatu à fà a chitarra un strumentu più rispettatu.
In l'anni 1920 è 1930, Segovia hà cumandatu opere à cumpusitori cum'è Federico Garcia Lorca è Manuel de Falla.
L'invenzione di a chitarra elettrica
In u 1931, George Beauchamp è Adolph Rickenbacker anu premiatu a prima patente per a chitarra elettrica da l'Uffiziu di Patent and Trademark di i Stati Uniti.
Sforzi simili sò stati fatti da una quantità di altri inventori è pruduttori di guitare per pruduce una versione elettrica di sti strumenti più vechji.
Gibson Guitars I chitarre solidi sò stati inventati da Les Paul, per esempiu, è a Fender Telecaster hè stata creata da Leo Fender in u 1951.
E chitarre elettriche di corpu solidu sò sempre in usu oghje per via di l'influenza di mudelli classici cum'è Fender Telecaster, Gibson Les Paul, è Gibson SG.
Queste chitarre sò stati amplificati è questu significava chì puderanu esse ghjucati più forti cà e chitarre acustiche.
In l'anni 1940, e chitarre elettriche sò diventate più populari in a musica Rock and Roll. Ma stu tippu di chitarra hè veramente partitu in l'anni 1950.
Invenzione di u bass guitar
U musicista americanu Paul Tutmarc, basatu in Seattle, hà inventatu u bass guitar in l'anni 1930.
Hà mudificatu a chitarra elettrica è a trasfurmò in una chitarra bassa. A cuntrariu di u contrabbassu à corda, sta nova chitarra hè stata ghjucata horizontalmente cum'è l'altri.
Quale hà inventatu a chitarra ?
Ùn pudemu micca creditu à una sola persona chì hà inventatu a chitarra, ma si crede chì a chitarra acustica à corda d'acciaio hè stata inventata in u 18u seculu.
Christian Frederick Martin (1796-1867), un immigratu tedescu in i Stati Uniti, hè largamente creditu di inventà a chitarra acustica à corde d'acciaio, chì dapoi hè diventata populari in u mondu.
Stu tipu di chitarra hè cunnisciuta cum'è una chitarra flat-top.
E corde di Catgut, fatta da l'intestini di pecuri, sò state aduprate à a chitarra à l'epica è hà cambiatu tuttu ciò chì inventendu corde d'acciaio per u strumentu.
In u risultatu di e corde d'acciaio strette di u flat top, i chitarristi anu da cambià u so stilu di ghjucà è s'appoghjanu più nantu à i picks, chì avianu un impattu significativu in i tipi di musica chì puderia esse ghjucatu.
E melodie di chitarra classica, per esempiu, sò precise è dilicate, mentri a musica ghjucata cù corde d'acciaio è picks hè luminosa è basata in accordi.
In u risultatu di l'usu generalizatu di picks, a maiò parte di e chitarre flat-top avà presentanu un pickguard sottu u soundhole.
L'invenzione di a chitarra archtop hè spessu creditu à u lutier americanu Orville Gibson (1856-1918). U tonu è u voluminu di sta chitarra sò rinfurzati da i fori in F, a cima è a volta arcuati, è un ponte regulabile.
I chitarre Archtop sò stati inizialmente usati in a musica Jazz, ma sò oghji truvati in una varietà di generi.
E chitarre cù corpi simili à u violoncelli sò stati cuncepiti da Gibson per pruduce un sonu più forte.
Perchè a chitarra hè un strumentu populari?
A chitarra hè un strumentu populari perchè pò esse usatu per ghjucà una larga varietà di musica.
Hè ancu relativamente faciule d'amparà à ghjucà, ma pò piglià una vita per maestru.
U sonu di a chitarra pò esse dolce è suave o forte è aggressivu, secondu cumu si tocca. Dunque, hè un strumentu cusì versatile chì pò esse usatu in parechji generi musicali.
I chitarre di corda d'acciaio sò sempre i guitare più populari perchè sò versatili è ponu esse aduprati per ghjucà una larga varietà di musica.
A chitarra elettrica hè ancu una scelta populari per parechji chitarristi perchè pò esse usata per creà una larga gamma di soni.
A chitarra acustica hè una scelta populari per quelli chì volenu ghjucà unplugged o in ambienti intimi. A maiò parte di e chitarre acustiche sò aduprate per ghjucà stili musicali cum'è folk, country è blues.
A chitarra classica hè spessu usata per ghjucà musica classica è flamenca. Guitare Flamenco sò sempre populari in Spagna è sò usati per ghjucà un tipu di musica chì hè una mistura di influenze spagnole è moresca.
chitarristi famosi
Ci sò parechji chitarristi famosi in tutta a storia. Certi chitarristi famosi includenu:
- Mira La Luna
- Andres Segovia
- Eric Clapton
- Ricchi
- Brian May
- Tony iomi
- Eddie van halen
- Steve vai
- Angus ghjovanu
- Jimmy Page
- Kurt Cobain
- Chuck berry
- BB King
Quessi sò solu uni pochi di i chitarristi rimarchevuli chì anu furmatu u sonu di a musica cum'è a sapemu oghje.
Ognunu di elli hà u so stile unicu chì hà influinzatu à l'altri chitarristi è aiutau à creà u sonu di a musica muderna.
Purtà si
A chitarra hè un strumentu musicale à corda chì hè tipicamenti ghjucatu cù i dite o un pick.
Guitars ponu esse acustiche, elettriche, o i dui.
E chitarre acustiche producenu u sonu da corde vibranti chì sò amplificate da u corpu di a chitarra, mentre chì e chitarre elettriche producenu u sonu amplificando i pickups elettromagnetici.
Ci sò parechji tipi di chitarra, cumpresi chitarra acustica, chitarra elettrica è chitarra classica.
Comu si pò dì, sti strumenti di corda sò ghjunti assai luntanu da u lute è a chitarra spagnola, è in questi ghjorni pudete truvà novi torsioni divertenti nantu à l'acustica di corda d'acciaio cum'è a chitarra resonator.
Sò Joost Nusselder, u fundatore di Neaera è un marketer di cuntenutu, babbu, è mi piace à pruvà novi equipaghji cù a chitarra à u core di a mo passione, è inseme à a mo squadra, aghju creatu articuli di blog approfonditi dapoi u 2020. per aiutà i lettori fideli cù cunsiglii di registrazione è chitarra.