Cosa hè una chitarra? U fondu fascinante di u vostru strumentu preferitu

da Joost Nusselder | Actualizatu u:  Chì 3, 2022

Sempre l'ultimi attrezzi è trucchi di chitarra?

Iscriviti à a newsletter di l'aspiranti chitarristi

Useremu solu u vostru indirizzu email per a nostra newsletter è rispettemu u vostru privacidad

ciao, mi piace à creà cuntenutu gratuitu pienu di cunsiglii per i mo lettori, voi. Ùn accettate micca sponsorizazioni pagate, a mo opinione hè a mo propria, ma se truvate i mo cunsiglii utili è finisci per cumprà qualcosa chì ti piace attraversu unu di i mo ligami, puderia guadagnà una cumissioni senza costu extra per voi. Sapè ne di più

Puderete sapè ciò chì hè una chitarra, ma sapete veramente ciò chì hè una chitarra?

Cosa hè una chitarra? U fondu fascinante di u vostru strumentu preferitu

Una chitarra pò esse definita cum'è un strumentu musicale à corda chì hè tipicamenti ghjucatu cù i dite o un pick. Guitare acustiche è elettriche sò i tipi più cumuni è sò usati in una larga varietà di generi musicali cumpresi country, folk, blues è rock.

Ci sò parechji tipi di chitarre chì sò dispunibili nantu à u mercatu oghje è ci sò differenzi visibili trà elli.

In questu post di blog, aghju da piglià un ochju à ciò chì hè esattamente una chitarra è scopre i diversi tipi di chitarre chì sò dispunibili.

Questu post darà à i principianti una megliu comprensione di sti strumenti.

Cosa hè una chitarra?

A chitarra hè un strumentu à corda chì hè ghjucatu pinchendu o strumming e corde cù i dita o un plectru. Havi un collu longu fretted cunnisciutu ancu com'è fingerboard o fretboard.

A chitarra hè un tipu di cordofonu (strumentu à accordu). I cordofoni sò strumenti musicali chì facenu u sonu da corde vibranti. E corde ponu esse pizzicate, strummed, o arcuate.

E chitarre muderne presentanu in ogni locu da 4 à 18 corde. I cordi sò generalmente fatti di acciaio, nylon, o gut. Sò stesi nantu à un ponte è appiccicati à a chitarra à u capu.

E chitarre sò tipicamente sei corde, ma ci sò ancu chitarre à 12 corde, chitarre à 7 corde, chitarre à 8 corde, è ancu chitarre à 9 corde, ma queste sò menu cumuni.

Guitars venenu in parechje forme è dimensioni è sò fatti da una varietà di materiali cum'è legnu, plastica o metallu.

Sò usati in una larga varietà di generi musicali è ponu esse intesu in tuttu da u flamencu spagnolu, cuncerti classici, rock & roll à musica country.

A grande cosa di e chitarre hè chì ponu esse ghjucate in solitaria o in una banda. Sò una scelta populari per i musicisti principianti è sperimentati.

Una persona chì tocca a chitarra hè chjamata "chitarrista".

A persona chì fa è ripara una chitarra hè chjamata "luthier" chì hè una riferenza à a parolla "lute", un strumentu precursore à corda chì hè simile à una chitarra.

Cosa hè slang per a chitarra?

Puderete esse dumandate quale hè u slang per a chitarra.

Certi vi diceranu chì hè "ascia" mentre chì altri dicenu chì hè "ascia".

L'urighjini di stu termu slang torna à l'anni 1950, quandu i musicisti di Jazz anu utilizatu u terminu "ascia" per riferite à e so chitarre. Hè un ghjocu di parolle nantu à u "sax" chì hè un altru strumentu jazz impurtante.

U terminu "ax" hè più comunmente utilizatu in i Stati Uniti mentre "ax" hè più populari in u Regnu Unitu.

Ùn importa micca u termu chì aduprate, ognunu sapi di ciò chì parlate!

Tipi di chitarre

Ci sò trè tippi principali di chitarre:

  1. acusticu
  2. ilettricu
  3. bass

Ma, ci sò ancu tipi speziali di chitarre utilizati per certi generi musicali cum'è jazz o blues, ma questi sò o acustici o elettrici.

Chitarra acustica

I chitarri acustici sò fatti di legnu è sò u tipu di chitarra più populari. Sò ghjucati unplugged (senza un amplificatore) è sò tipicamente usati in musica classica, folk, country è blues (per citarà solu uni pochi).

E chitarre acustiche anu un corpu cavu chì li dà un sonu più caldu è più riccu. Sò dispunibuli in diverse dimensioni cum'è grand concert, dreadnought, jumbo, etc.

Chitarre classiche, chitarre flamenco (chjamate ancu chitarra spagnola), è chitarra acustica di corda d'acciaio sò tutti i tipi di chitarra acustica.

chitarra jazz

Una chitarra jazz hè un tipu di chitarra acustica chì hà un corpu cavu.

E chitarre di corpu cavu pruducenu un sonu sfarente da e chitarre di corpu solidu.

E chitarre jazz sò aduprate in parechji generi di musica, cumprese jazz, rock è blues.

chitarra classica spagnola

A chitarra classica spagnola hè un tipu di chitarra acustica. Hè più chjucu cà una chitarra acustica regulare è hà corde di nylon invece di corde d'acciaio.

I cordi di nylon sò più morbidi nantu à i dita è pruducenu un sonu sfarente di corde d'acciaio.

Guitare classiche spagnole sò spessu usate in a musica flamenca.

Chitarra elettrica

E chitarre elettriche sò ghjucate attraversu un amplificatore è sò generalmente un corpu solidu. Sò fatti di legnu, metallu, o una cumminazione di i dui.

Guitare elettriche sò aduprate in musica rock, metal, pop è blues (frà altri).

A chitarra elettrica hè u tipu più populari di chitarra. E chitarre elettriche ponu avè bobine singuli o doppie in i pickups.

Chitarra acustica-elettrica

Ci sò ancu chitarre acustiche-elettriche, chì sò una cumminazione di chitarre acustiche è elettriche. Hanu un corpu cavu cum'è una chitarra acustica, ma anu ancu pickups cum'è una chitarra elettrica.

Stu tipu di chitarra hè perfetta per e persone chì volenu esse capace di ghjucà sia unplugged sia plug-in.

chitarra blues

Una chitarra blues hè un tipu di chitarra elettrica chì hè aduprata in u genre blues di musica.

E chitarre blues sò generalmente ghjucate cù un pick è anu un sonu distintivu. Sò spessu usati in musica rock è blues.

Chitarra bassa

Bass guitars sò simili à guitare elettriche, ma anu una gamma più bassa di note. Sò usati principalmente in musica rock è metal.

U bass guitar hè statu inventatu in l'anni 1930 è hè u tipu più populari di bass guitar.

Ùn importa micca u tipu di chitarra chì ghjucate, tutti anu una cosa in cumunu: sò assai divertenti à ghjucà!

Cumu tene è ghjucà a chitarra

Ci hè parechje manere di tene è ghjucà una chitarra. A manera più cumuna hè di mette a chitarra in a vostra volta o nantu à a coscia, cù u collu di a chitarra chì punta.

I cordi sò pizzicata o strummata cù a manu diritta mentre a manu manca hè usata per fret the strings.

Questu hè u modu più pupulare ghjucà a chitarra per i principianti, ma ci sò parechje manere di tene è ghjucà u strumentu. Pruvate è truvate un modu chì hè còmode per voi.

Amparate tuttu e tecniche essenziali di chitarra in a mo guida completa è amparà à ghjucà a chitarra cum'è un prufessiunale

E chitarre acustiche è elettriche anu i stessi cumpunenti ?

A risposta hè sì! E chitarre acustiche è elettriche anu e stesse parti basi. Questi includenu u corpu, u collu, a testa, i pegs di tuning, i strings, a noce, u ponte è i pickups.

L'unica diferenza hè chì e chitarre elettriche anu una parte extra chjamata pickups (o pickup selettori) chì aiuta à amplificà u sonu di a chitarra.

Chì sò e parti di una chitarra?

Bassani

U corpu di una chitarra hè a parte principale di u strumentu. U corpu furnisce un locu per u collu è e corde. Di solitu hè fattu di legnu. A so forma è a dimensione determinanu u tipu di chitarra.

Soundhole

U soundhole hè u pirtusu in u corpu di a chitarra. U soundhole aiuta à amplificà u sonu di a chitarra.

Neck

U collu hè a parte di a chitarra chì i cordi sò attaccati. U collu si estende da u corpu è hà fretti di metallu nantu à questu. I fretti sò usati per creà note diverse quandu e corde sò chjappiate o strummed.

Tastiera / tastiera

U fretboard (chjamatu ancu fingerboard) hè a parte di u collu induve i vostri ditte pressu nantu à e corde. U fretboard hè generalmente fattu di legnu o plastica.

LLI

A noce hè una piccula striscia di materiale (di solitu plastica, osse o metallu) chì si trova à a fine di u fretboard. A noce mantene e corde in u locu è determina a spaziazione di e corde.

Bridge

U ponte hè a parte di a chitarra à quale sò attaccati i cordi. U ponte aiuta à trasferisce u sonu di e corde à u corpu di a chitarra.

Picchetti di sintonia

I pegs di tuning sò situati à a fine di u collu di a chitarra. Sò usati per sintonizà e corde.

Testa

U capu hè a parte di a chitarra à a fine di u collu. U capu cuntene i pegs di tuning, chì sò usati per sintonizà e corde.

Strings

Guitars hannu sei corde, chì sò fatti di acciaio, nylon, o altri materiali. I cordi sò picchi o strummed cù a manu diritta mentre a manu manca hè aduprata per fret the strings.

Fretti

I fretti sò e strisce di metallu nantu à u collu di a chitarra. Sò usati per marcà e diverse note. A manu manca hè aduprata per appughjà nantu à e corde à diversi frets per creà diverse note.

Pickguard

U pickguard hè un pezzu di plastica chì si mette nantu à u corpu di a chitarra. U pickguard prutege u corpu di a chitarra da esse scratched by the pick.

Parti di chitarra elettrica

In più di e parti chì truverete ancu nantu à una chitarra acustica, una chitarra elettrica hà uni pochi di cumpunenti più.

Coglie

Pickups sò dispusitivi chì sò usati per amplificà u sonu di a chitarra. Sò generalmente posti sottu à e corde.

Tremulu

U Tremolo hè un dispusitivu chì hè utilizatu per creà un effettu vibrato. U Tremolo hè utilizatu per creà un sonu "tremulu".

Manopola di volume

U buttone di u voluminu hè utilizatu per cuntrullà u voluminu di a chitarra. U buttone di u voluminu hè situatu nantu à u corpu di a chitarra.

Manetta di tonu

U tonu di tonu hè adupratu per cuntrullà u tonu di a chitarra.

Scuole di più circa cumu funzionanu i pomelli è l'interruttori di una chitarra elettrica

Cumu sò custruite e chitarre?

Guitars sò custruiti da una varietà di materiali diffirenti. I materiali più cumuni utilizati per a custruzzione di guitare sò legnu, metallu è plastica.

U legnu hè u materiale più cumune utilizatu per custruisce chitarre acustiche. U tipu di legnu utilizatu determinarà u tonu di a chitarra.

U metallu hè u materiale più cumuni utilizatu per a custruzzione di chitarre elettriche. A chitarra muderna pò ancu esse fatta di altri materiali cum'è fibra di carbone o plastica.

I cordi di a chitarra ponu esse fatti di diversi materiali, cum'è l'acciaio, nylon, o gut. U tipu di materiale utilizatu determinarà u tonu di a chitarra.

Strumenti di corda d'acciaio anu un sonu brillanti, mentre chì i strumenti di corda di nylon anu un sonu più suave.

Storia di a chitarra

U più anticu strumentu di chitarra sopravvissutu hè u tanbur. Ùn hè micca veramente una chitarra, ma hà una forma è un sonu simili.

U tanbur hè urigginatu in l'anticu Egittu (circa 1500 aC) è hè pensatu per esse u precursore di a chitarra muderna.

A chitarra acustica muderna cum'è a cunniscimu oghje hè pensata chì hè urigginata in Spagna medievale o in Portugallu.

Perchè si chjama una chitarra?

A parolla "chitarra" vene da a parola greca "kythara", chì significa "lira" è da a parolla araba andalusa qīthārah. A lingua latina usava ancu a parolla "cithara" basatu annantu à a parolla greca.

A parte "tar" di u nome probabilmente vene da a parola sanscrita per "string".

Dopu, più tardi a parolla spagnola "guitarra" basatu annantu à e parolle precedente hà influenzatu direttamente a parolla inglesa "guitar".

Guitars in l'antichità

Ma prima, vultemu à l'antichità è à a mitulugia greca antica. Hè quì chì prima vede un Diu chjamatu Apollu chì toca un strumentu chì s'assumiglia à a chitarra.

Sicondu u mitu, era in realtà Hermes chì hà fattu a prima kithara greca (guitarra) da una tartaruga è un soundboard di legnu.

chitarre medievali

I primi chitarre sò prubabilmente fatti in Arabia durante u 10u seculu. Questi primi chitarre eranu chjamati "qit'aras" è avianu quattru, cinque o sei corde.

Eranu spessu aduprati da i menestrelli erranti è i troubadori per accumpagnà u so cantu.

Duranti u 13u seculu, i chitarre cù dodici corde cuminciaru à esse usatu in Spagna. Queste chitarre eranu chjamate "vihuelas" è parevanu più lutes chì chitarre muderne.

A vihuela hè stata aduprata per più di 200 anni prima di esse rimpiazzata da a chitarra à cinque corde chì sapemu oghje.

Un altru precursore di a chitarra era a guitarra latina o chitarra latina. A chitarra latina era un strumentu medievale cum'è una chitarra à quattru corde, ma avia un corpu più strettu è a cintura ùn era micca cusì pronunciata.

A vihuela era un strumentu à sei corde chì era ghjucatu cù i diti, mentre chì a guitarra latina avia quattru corde è era ghjucatu cù una piccula.

Issi dui strumenti eranu populari in Spagna è si sò sviluppati quì.

I primi guitare eranu fatti di legnu è avianu corde in gut. U legnu era generalmente d'arce o di cedru. I soundboards eranu fatti di spruce o cedru.

chitarre rinascimentali

A chitarra rinascimentale apparsu prima in Spagna à a fine di u XV seculu. Queste chitarre avianu cinque o sei corde doppie fatte di gut.

Eranu sintonizzati in quarti cum'è a chitarra muderna ma cù un tonu più bassu.

A forma di u corpu era simili à a vihuela, ma più chjucu è più compactu. I soni sò spessu formati cum'è una rosa.

Pudete ancu dì chì i primi guitare eranu simili à u lute in quantu à u sonu, è avianu quattru corde. Sti guitare sò stati usati in a musica di Rinascimentu in Europa.

I primi chitarre sò stati utilizati per a musica chì era destinata à esse accumpagnata o musica di fondo è queste eranu chitarre acustiche.

chitarre barocche

A chitarra barocca hè un strumentu à cinque corde chì era usatu in i seculi XVI è XVII. I cordi di gut sò stati rimpiazzati da corde di metallu in u 16u seculu.

U sonu di sta chitarra hè sfarente di una chitarra classica muderna perchè hà menu sustain è una decadenza più corta.

U tonu di a chitarra barocca hè più suave è micca cusì pienu cum'è a chitarra classica muderna.

A chitarra barocca hè stata aduprata per a musica chì era destinata à esse ghjucata sola. U più famosu cumpusitore di musica barocca per chitarra era Francesco Corbetta.

Chitarre classiche

I primi chitarre classici sò stati sviluppati in Spagna à a fini di u XVIII seculu. Sti guitare eranu diffirenti da a chitarra barocca in quantu à u sonu, a custruzzione è a tecnica di ghjucà.

A maiò parte di e chitarre classiche sò state fatte cù sei corde, ma alcune eranu fatte cù sette o ancu ottu corde. A forma di u corpu di a chitarra classica hè sfarente da a chitarra muderna in quantu hà una cintura più stretta è un corpu più grande.

U sonu di a chitarra classica era più pienu è più sustinutu di a chitarra barocca.

A chitarra cum'è strumentu solista

Sapete chì a chitarra ùn hè stata aduprata com'è strumentu solista finu à u 19u seculu ?

In u 1800, i chitarre cù sei corde sò diventati più populari. Sti chitarre sò stati usati in a musica classica.

Unu di i primi chitarristi à ghjucà a chitarra cum'è strumentu solista hè Francesco Tarrega. Era un cumpusitore è interprete spagnolu chì hà fattu assai per sviluppà a tecnica di ghjucà a chitarra.

Hà scrittu assai pezzi per a chitarra chì sò sempre interpretati oghje. In u 1881, pubblicò u so metudu chì includeva tecniche di dita è di a manu manca.

Ùn era micca finu à u principiu di u XXu seculu chì a chitarra hè diventata più populari cum'è un strumentu solista.

In u principiu di u 1900, Andres Segovia, un guitarist spagnolu, hà aiutatu à aumentà a popularità di a chitarra cum'è un strumentu solista. Hà datu cuncerti in tutta l'Europa è i Stati Uniti.

Hà aiutatu à fà a chitarra un strumentu più rispettatu.

In l'anni 1920 è 1930, Segovia hà cumandatu opere à cumpusitori cum'è Federico Garcia Lorca è Manuel de Falla.

L'invenzione di a chitarra elettrica

In u 1931, George Beauchamp è Adolph Rickenbacker anu premiatu a prima patente per a chitarra elettrica da l'Uffiziu di Patent and Trademark di i Stati Uniti.

Sforzi simili sò stati fatti da una quantità di altri inventori è pruduttori di guitare per pruduce una versione elettrica di sti strumenti più vechji.

Gibson Guitars I chitarre solidi sò stati inventati da Les Paul, per esempiu, è a Fender Telecaster hè stata creata da Leo Fender in u 1951.

E chitarre elettriche di corpu solidu sò sempre in usu oghje per via di l'influenza di mudelli classici cum'è Fender Telecaster, Gibson Les Paul, è Gibson SG.

Queste chitarre sò stati amplificati è questu significava chì puderanu esse ghjucati più forti cà e chitarre acustiche.

In l'anni 1940, e chitarre elettriche sò diventate più populari in a musica Rock and Roll. Ma stu tippu di chitarra hè veramente partitu in l'anni 1950.

Invenzione di u bass guitar

U musicista americanu Paul Tutmarc, basatu in Seattle, hà inventatu u bass guitar in l'anni 1930.

Hà mudificatu a chitarra elettrica è a trasfurmò in una chitarra bassa. A cuntrariu di u contrabbassu à corda, sta nova chitarra hè stata ghjucata horizontalmente cum'è l'altri.

Quale hà inventatu a chitarra ?

Ùn pudemu micca creditu à una sola persona chì hà inventatu a chitarra, ma si crede chì a chitarra acustica à corda d'acciaio hè stata inventata in u 18u seculu.

Christian Frederick Martin (1796-1867), un immigratu tedescu in i Stati Uniti, hè largamente creditu di inventà a chitarra acustica à corde d'acciaio, chì dapoi hè diventata populari in u mondu.

Stu tipu di chitarra hè cunnisciuta cum'è una chitarra flat-top.

E corde di Catgut, fatta da l'intestini di pecuri, sò state aduprate à a chitarra à l'epica è hà cambiatu tuttu ciò chì inventendu corde d'acciaio per u strumentu.

In u risultatu di e corde d'acciaio strette di u flat top, i chitarristi anu da cambià u so stilu di ghjucà è s'appoghjanu più nantu à i picks, chì avianu un impattu significativu in i tipi di musica chì puderia esse ghjucatu.

E melodie di chitarra classica, per esempiu, sò precise è dilicate, mentri a musica ghjucata cù corde d'acciaio è picks hè luminosa è basata in accordi.

In u risultatu di l'usu generalizatu di picks, a maiò parte di e chitarre flat-top avà presentanu un pickguard sottu u soundhole.

L'invenzione di a chitarra archtop hè spessu creditu à u lutier americanu Orville Gibson (1856-1918). U tonu è u voluminu di sta chitarra sò rinfurzati da i fori in F, a cima è a volta arcuati, è un ponte regulabile.

I chitarre Archtop sò stati inizialmente usati in a musica Jazz, ma sò oghji truvati in una varietà di generi.

E chitarre cù corpi simili à u violoncelli sò stati cuncepiti da Gibson per pruduce un sonu più forte.

Perchè a chitarra hè un strumentu populari?

A chitarra hè un strumentu populari perchè pò esse usatu per ghjucà una larga varietà di musica.

Hè ancu relativamente faciule d'amparà à ghjucà, ma pò piglià una vita per maestru.

U sonu di a chitarra pò esse dolce è suave o forte è aggressivu, secondu cumu si tocca. Dunque, hè un strumentu cusì versatile chì pò esse usatu in parechji generi musicali.

I chitarre di corda d'acciaio sò sempre i guitare più populari perchè sò versatili è ponu esse aduprati per ghjucà una larga varietà di musica.

A chitarra elettrica hè ancu una scelta populari per parechji chitarristi perchè pò esse usata per creà una larga gamma di soni.

A chitarra acustica hè una scelta populari per quelli chì volenu ghjucà unplugged o in ambienti intimi. A maiò parte di e chitarre acustiche sò aduprate per ghjucà stili musicali cum'è folk, country è blues.

A chitarra classica hè spessu usata per ghjucà musica classica è flamenca. Guitare Flamenco sò sempre populari in Spagna è sò usati per ghjucà un tipu di musica chì hè una mistura di influenze spagnole è moresca.

chitarristi famosi

Ci sò parechji chitarristi famosi in tutta a storia. Certi chitarristi famosi includenu:

  • Mira La Luna
  • Andres Segovia
  • Eric Clapton
  • Ricchi
  • Brian May
  • Tony iomi
  • Eddie van halen
  • Steve vai
  • Angus ghjovanu
  • Jimmy Page
  • Kurt Cobain
  • Chuck berry
  • BB King

Quessi sò solu uni pochi di i chitarristi rimarchevuli chì anu furmatu u sonu di a musica cum'è a sapemu oghje.

Ognunu di elli hà u so stile unicu chì hà influinzatu à l'altri chitarristi è aiutau à creà u sonu di a musica muderna.

Purtà si

A chitarra hè un strumentu musicale à corda chì hè tipicamenti ghjucatu cù i dite o un pick.

Guitars ponu esse acustiche, elettriche, o i dui.

E chitarre acustiche producenu u sonu da corde vibranti chì sò amplificate da u corpu di a chitarra, mentre chì e chitarre elettriche producenu u sonu amplificando i pickups elettromagnetici.

Ci sò parechji tipi di chitarra, cumpresi chitarra acustica, chitarra elettrica è chitarra classica.

Comu si pò dì, sti strumenti di corda sò ghjunti assai luntanu da u lute è a chitarra spagnola, è in questi ghjorni pudete truvà novi torsioni divertenti nantu à l'acustica di corda d'acciaio cum'è a chitarra resonator.

Sò Joost Nusselder, u fundatore di Neaera è un marketer di cuntenutu, babbu, è mi piace à pruvà novi equipaghji cù a chitarra à u core di a mo passione, è inseme à a mo squadra, aghju creatu articuli di blog approfonditi dapoi u 2020. per aiutà i lettori fideli cù cunsiglii di registrazione è chitarra.

Verificate mi in Youtube induve pruvu tuttu questu attrezzu:

Guadagnu di microfonu vs vulume Segui