Se sente un pezzu di Franciso Tarrega o Mozart ghjucatu à a chitarra, hè assai prubabilmente ghjucatu cù una chitarra classica.
Parechje persone ùn sanu micca ciò chì hè una chitarra classica è perchè difiere da una chitarra acustica, ancu s'ellu pò esse simili.
Allora chì hè a chitarra classica?
Una chitarra classica hè ancu chjamata una chitarra spagnola, è invece di corde d'acciaio, hà magre corde di nylon. E chitarre classiche producenu un tonu caldu è dolce è anu un collu largu è pianu, chì permette una scelta senza sforzu è forme di accordi cumplessi.
Hè un grande strumentu per i principianti, ma ùn hè micca faciule d'amparà.
Ci hè assai di sapè nantu à e chitarre classiche, cusì vi spiegheraghju tuttu ciò chì avete bisognu di sapè in questu articulu.
Cosa hè una chitarra classica?
Una chitarra classica hè una chitarra cava chì appartene à a famiglia di strumenti à corda.
Hè fattu di legnu è hà sei corde, di solitu fatti di gut o nylon.
U collu di una chitarra classica hè più largu è più flat in paragunà à l'altri tipi di chitarre, chì permette di fà più faciule di sguillà è di corda.
Una chitarra classica hè a tipu di chitarra acustica tipicamente usatu per ghjucà musica classica, è ancu altri generi cum'è flamenco è musica folk.
Una chitarra classica hè ancu chjamata chitarra spagnola, è hè designatu per pruduce un sonu suave è dolce chì hè perfettu per a musica classica.
A chitarra classica hà corde di nylon, chì difiere da a chitarra acustica o elettrica tradiziunale.
Hè ghjucatu cù i dita invece di una piccula, chì permette à u lettore di cuntrullà u voluminu è u tonu di ogni nota più precisamente.
E chitarre classiche sò tipicamente carattarizati da e so corde di nylon, chì pruducianu un tonu caldu è dolce, è i so collu largu è pianu, chì permettenu una scelta faciule è forme cumplessi di accordi.
E chitarre classiche anu ancu una forma di corpu distintiva, cù un soundbox largu è pocu fondu chì aiuta à prughjettà u sonu di a chitarra.
U sonu di una chitarra classica hè tipicamente decoratu cù una rosetta ornata, spessu fatta da legnu o madre-perla.
A cuntrariu di e chitarre acustiche di corda d'acciaio, spessu usate per strumming è ghjucà a musica populari, i chitarre classiche sò tipicamente ghjucate cù i dita in quantu à una scelta.
Sò spessu usati per ghjucà pezzi soli è accumpagnamenti per u cantu.
Cosa hè una chitarra classica?
Una chitarra classica tipicamente hà un corpu di lignu cù una cima piatta o ligeramente curva, un foru di sonu tondu, è sei corde di nylon o gut.
U collu di a chitarra hè generalmente fattu di un altru tipu di legnu chì u corpu è hè attaccatu à u corpu à u 12u fret.
U capu, induve si trovanu i pegs di tuning, hè angulatu da u collu.
U fretboard, induve e corde sò pressate per creà diverse note, hè generalmente fatta ebano, palissandro, o altre legnu densu.
E chitarre classiche spessu anu un collu più largu ca l'altri guitare per accodà u spaziu più largu di e corde.
E corde sò tipicamente posizionate più vicinu à u fretboard, facendu più faciule per pressu.
A forma è a dimensione di a chitarra classica pò varià, ma in generale anu una forma curva chì hè cunfortu per ghjucà à pusà.
E caratteristiche fisiche di una chitarra classica
Scupritemu e parti di una chitarra classica chì a facenu unica.
Bassani
U corpu di una chitarra classica hè generalmente fattu di legnu è hà parechje caratteristiche unichi chì a distinguenu da altri tipi di chitarra.
Alcune di queste caratteristiche includenu:
- Una cavità risonante chì amplifica u sonu pruduciutu da e corde.
- Sette corde, in uppusizione à e sei truvate in a maiò parte di l'altri chitarre.
- Strings chì sò impannillati cù materiali cum'è gut, boe, o pecuri, chì pruducenu un tonu caldu è riccu chì hè sfarente da u sonu più brillanti di chitarre elettriche.
- Un truss rod situatu in u collu di a chitarra è pò esse aghjustatu per cambià a curvatura di u collu.
- Una forma larga è piatta, ideale per a tecnica di fingerpicking chjamata rasgueado.
- Punti incrustati o altri mudelli nantu à u fretboard aiutanu u ghjucatore à truvà e note ghjuste.
L'esternu
L'esterno di una chitarra classica hà ancu alcune caratteristiche uniche, cumprese:
- Un ponte chì si trova nantu à u ponte di a chitarra è mantene e corde in u locu.
- Lati chì sò curvati per creà un cercolu ipoteticu, chì aiuta à pruduce un sonu più risonante.
- Un incrustu di rosetta intornu à u soundhole chì hè spessu fattu di legnu o altri materiali è aghjunghjenu un toccu decorativu à a chitarra.
- Una sella chì si trova nantu à u ponte è aiuta à trasfirià e vibrazioni di e corde à u corpu di a chitarra.
A tastiera
A tastiera di una chitarra classica hè tipicamente fatta di legnu, ancu s'è certi chitarre muderni ponu utilizà strisce di composti fenolichi o altri materiali.
Alcune altre caratteristiche di u fingerboard include:
- Frets di nichel o d'acciaio inox chì sò posti in punti specifichi per dividisce a durata vibrante di a corda in diverse note.
- Frets chì sò distanziati sicondu un rapportu specificu, chì hè determinatu da a larghezza di i freti consecutivi è u valore numericu di a radica di e mità esatta di i fretti.
- Un arrangiamentu di fretti chì risultatu in un mudellu specificu di note chì pò esse ghjucatu nantu à a chitarra.
- Una superficia ligeramente curva chì hè misurata da a curvatura di un cerculu ipoteticu.
In generale, e caratteristiche fisiche di una chitarra classica sò ciò chì facenu un strumentu cusì stupente per ghjucà è sente.
Sè vo site un principiante o un ghjucatore espertu, ci hè sempre qualcosa di novu per scopre nantu à stu strumentu unicu è bellu.
Cumu ghjucà una chitarra classica?
Ghjucà un classicu guitare implica l'usu di una cumminazione di tecniche di fretting di a manu diritta è di fretting di a manu sinistra.
Eccu i passi basi per ghjucà una chitarra classica:
- Siate cunfortu cù a chitarra appoggiata nantu à a vostra gamba sinistra (s'è vo site destro) o a gamba diritta (se manca).
- Mantene a chitarra cù u vostru bracciu drittu drappatu nantu à a cima di l'instrumentu, è a manu diritta situata ghjustu sopra à u sonu.
- Aduprate i vostri ditte di a manu diritta (pollice, indice, mediu è anellu) per chjappà e corde. U polgaru ghjoca di solitu e note basse, mentre chì l'altri dita ghjucanu e note più alte.
- Aduprate a manu manca per appughjà nantu à e corde à diversi fretti per cambià u tonu di e note. Questu hè chjamatu fretting.
- Praticate à ghjucà scale, progressioni d'accordi è melodie simplici per custruisce e vostre cumpetenze di scelta di dita è fretting.
- Mentre avanzate, pudete spiegà tecnichi più avanzati cum'è arpeggi, tremulu, è rasgueado (una tecnica di strumming flamenco).
Ben Woods hà una seria sana chì spiegà e tecniche di chitarra classica per a musica flamenca, cumpresu rasgueado:
Ricurdatevi di principià lentamente è fucalizza nantu à a precisione è a tecnica piuttostu cà a velocità.
U ghjocu di a chitarra classica richiede assai pratica è dedicazione, ma cù pacienza è persistenza, pudete diventà un ghjucadore espertu.
Sapete più nantu à amparà à ghjucà una chitarra acustica passu per passu
Chì ghjè a storia di a chitarra classica?
A chitarra classica hè un precursore di a chitarra elettrica muderna è hè stata in usu di seculi.
Hè spessu chjamatu una chitarra spagnola o una chitarra classica, è hè un misconception cumuni chì hè u listessu cum'è una chitarra acustica.
A chitarra classica hà veramente una longa tradizione è storia.
L'evoluzione di a chitarra principia cù u gittern, un strumentu medievale populari in Auropa duranti i seculi XIII è XIV.
À u tempu, l'instrumentu hà evolutu è hà guadagnatu pupularità in Spagna durante u XVImu seculu.
A storia di e chitarre classiche più muderne pò esse tracciata da parechji seculi à u sviluppu di a chitarra muderna in Europa durante u periodu Rinascimentu.
I primi chitarre sò prubabilmente sviluppati da prima strumenti a corda cum'è u lute è a vihuela.
À u 16u seculu, e chitarre sò diventate populari in Spagna è in Italia, è un stilu distintivu di guitare era apparsu chì eventualmente evoluzione in a tecnica di chitarra classica.
A prima musica cunnisciuta scritta apposta per a chitarra data di u principiu di u 16u seculu, è à u 17u seculu, a chitarra era diventata un strumentu populari per u ghjocu in solitu è in ensemble.
In u 19u seculu, a chitarra hà sappiutu un resurgimentu in pupularità grazia à l'sforzi di i pruduttori di guitare cum'è Antonio Torres, chì hè cunsideratu cum'è u babbu di a chitarra classica muderna.
Torres hà sviluppatu un novu disignu per a chitarra chì incorpore un corpu più grande, una volta curvata è mudelli di bracing chì permettenu un voluminu più grande è prughjezzione.
Duranti u XXu seculu, u ghjocu di a chitarra classica hà cuntinuatu à evoluzione è espansione, cù novi tecniche è stili sviluppati da i virtuosi cum'è Andrés Segovia, Julian Bream è John Williams.
Oghje, a chitarra classica ferma un strumentu populari è versatile, utilizatu in diversi generi musicali, da u classicu è u flamenco à u jazz è a musica mundiale.
Panoramica di u repertoriu di chitarra classica
U repertoriu di chitarra classica hè vastu è diversu, spannendu parechji seculi è cumprendi diversi stili musicali.
Include opere di alcuni di i più grandi cumpusitori in a storia è pezzi menu cunnisciuti di cumpusitori chì anu scrittu specificamente per l'instrumentu.
U repertoriu si allarga constantemente, cù novi opere chì sò cumposti è publicati annu.
Musica di chitarra barocca
L'era barocca (circa 1600-1750) hà vistu u sviluppu di a chitarra cum'è un strumentu solista.
Cumpusitori cum'è Gaspar Sanz, Robert de Visée è Francesco Corbetta anu scrittu musica specificamente per a chitarra, spessu in forma di suite o variazioni.
A musica di l'era barocca hè carattarizata da a so struttura contrapuntistica, l'ornamentu elaboratu è u contrapuntu imitativu.
Musica di chitarra classica di u 19u seculu
In u XIXmu seculu, a chitarra hà sappiutu un resurgimentu di pupularità, particularmente in Spagna.
Cumpusitori cum'è Fernando Sor, Mauro Giuliani è Francisco Tárrega anu scrittu musica chì mostrava a capacità espressiva di a chitarra.
A musica di questa era hè carattarizata da e so melodie liriche, passaggi virtuosi è l'usu di l'armunia.
musica di u XXmu seculu
In u XXu seculu, u repertoriu di a chitarra classica s'hè allargatu per include l'opere chì eranu più sperimentali è avant-garde.
Cumpusitori cum'è Leo Brouwer, Heitor Villa-Lobos è Manuel Ponce anu scrittu musica chì hà spintu i limiti di a musica di chitarra classica tradiziunale.
A musica di questa era hè carattarizata da u so usu di tecniche estese, armonii pocu cunvinziunali è cumplessità ritmica.
Chì face una chitarra classica diversa da altre chitarre?
E chitarre classiche sò pensate per pruduce un tonu dolce è dolce perfettu per una larga gamma di generi, cumprese a musica classica, flamenca è romantica.
Sò ancu pensati per esse ghjucatu cù i dita in quantu à una scelta, chì permette un cuntrollu più grande è u sviluppu di calluses chì aghjunghjenu carattere à u sonu di u ghjucatore.
Una chitarra classica hè sfarente di l'altri tipi di chitarra in parechje manere:
- Strings: Chitarre classiche sò tipicamente incordate cù corde di nylon, mentri àutri tipi di chitarre, cum'è chitarra acustica è chitarra elettrica, utilizanu corde d'acciaio.
- Collu è tastiera: E chitarre classiche anu un collu più largu è più pianu chì l'altri tipi di chitarre, chì facenu più faciule per ghjucà forme di accordi cumplessi è mudelli di dita. U fingerboard hè ancu tipicamente più flat, chì permette un fretting più faciule di e note.
- Bassani: E chitarre classiche anu una forma di corpu distinta, cù un soundbox largu è pocu fondu chì aiuta à pruduce un tonu caldu è dolce. U soundhole hè tipicamente decoratu cù una rosetta ornata, spessu fatta da legnu o madre-perla.
- Tecnica di ghjucà: A chitarra classica tipica implica a picchietta cù a manu diritta piuttostu cà strumming cun un pick. A manu manca pressu nantu à e corde per pruduce diverse note è accordi. U ghjocu di a chitarra classica implica diverse tecniche avanzate, cum'è arpeggi, tremolo è rasgueado.
- Ripertoriu: Chitarra classica sò spessu usate per ghjucà a musica classica è altri generi, cum'è a musica flamenca è folk, mentri àutri chitarre sò spessu usati per a musica populari.
In riassuntu, a cumminazzioni di corde di nylon, un collu largu è pianu, è una forma di corpu distinta dà à a chitarra classica un sonu è un sensu unicu chì a distingue da l'altri tipi di chitarre.
Chì corde hà una chitarra classica ?
Va bè, ghjente, parlemu di chitarre classiche è di e so corde.
A chitarra spagnola ùn hà micca corde d'acciau. Invece, hà corde di nylon. Iè, avete intesu bè, corde di nylon !
Avà, una chitarra classica hè un membru di a famiglia di chitarra, è tuttu hè di quellu stile di musica classica. Hè un strumentu acusticu di corda di legnu chì generalmente usa corde in gut o nylon.
Avà, pudete esse dumandate, "Perchè nylon?"
Ebbè, caru laico, e corde di nylon sò u precursore di chitarre acustiche è elettriche muderne chì utilizanu corde metalliche.
E corde di nylon dà à quella chitarra classica u so sonu è u sensu unicu. In più, sò più faciuli nantu à i dita, chì hè sempre un plus.
Allora, sè vo site in u mercatu per una chitarra classica, assicuratevi di attentu à u tipu di corde chì usa.
Ùn vulete micca finisce cù corde metalliche nantu à una chitarra classica, fidatevi, ùn hè micca un sonu bellu.
Stick with those gut or nylon strings, è sarete strumming cum'è un prufessiunale in pocu tempu.
È eccu l'avete, ghjente, u lowdown di chitarre classiche è e so corde. Avà andate è impressiunà tutti i vostri amichi cù a vostra nova cunniscenza.
Vulete veramente impressionà i vostri amichi? Dì li quantu à ghjucà à a chitarre hà fattu u vostru dito veramente sanguinatu!
Chitarra classica vs chitarra acustica
A chitarra classica o spagnola è a chitarra acustica sò dui tipi di chitarra diffirenti.
E chitarre classiche sò tipicamente un corpu più chjucu è un collu più largu è sò infilati cù corde di nylon, mentre chì e chitarre acustiche anu un corpu più grande, un collu più strettu è sò infilati cù corde d'acciaio.
E corde di nylon nantu à una chitarra classica pruducenu un tonu più caldu è più suave, mentre chì e corde d'acciaio nantu à una chitarra acustica producenu un sonu più luminoso è più penetrante.
E chitarre classiche sò tipicamente usate per ghjucà musica classica, flamenco è bossa nova, mentre chì e chitarre acustiche sò comunmente usate per a musica folk, rock, pop è country.
In quantu à u stilu di ghjocu, u ghjocu di a chitarra classica implica tipicamente fingerpicking o fingerstyle, mentre chì a chitarra acustica spessu implica strumming cù una piccula o utilizendu una cumminazione di fingerpicking è strumming.
Inoltre, e chitarre classiche spessu anu un fretboard flat, mentre chì e chitarre acustiche sò generalmente un fretboard curvatu.
Questu significa chì a tecnica utilizata per ghjucà note è accordi pò differisce pocu trà i dui strumenti.
In generale, e differenze trà e chitarre classiche è acustiche venenu à u tipu di musica chì hè ghjucatu, a tecnica di ghjucà è u sonu pruduciutu da e corde è u corpu di l'instrumentu.
Chitarra classica vs chitarra spagnola
Una chitarra classica è una chitarra spagnola sò a stessa cosa - cusì i nomi sò intercambiabili.
Parechje persone si dumandanu sempre perchè a chitarra classica hè chjamata chitarra spagnola?
A chitarra classica hè qualchì volta chjamata a chitarra spagnola per via di e so radiche storichi in Spagna, induve hè stata sviluppata è popularizata durante i periodi Rinascimentu è Baroccu.
A storia iniziale di a chitarra in Spagna pò esse tracciata à u XVIu seculu quandu hè statu creatu un novu tipu di guitare chjamatu vihuela.
A vihuela era un strumentu di corda pizzicata chì era simile in forma à a chitarra muderna, ma avia una sintonia diversa è hè stata utilizata principalmente per ghjucà musica polifonica.
À u tempu, a vihuela hà evolutu in a chitarra barocca, chì avia sei corde è hè stata utilizata per ghjucà musica in una varietà di stili.
Duranti stu pirìudu, a chitarra hà cuminciatu à guadagnà pupularità trà l'aristocrazia è a ghjente cumuna di Spagna.
À u 19u seculu, a chitarra avia avutu parechji cambiamenti chì aiutavanu à stabilisce cum'è un strumentu versatile è populari.
Duranti stu tempu, a chitarra hè stata adattata per a musica classica, è i cumpusitori cuminciaru à scrive musica specificamente per u strumentu.
I cumpusitori spagnoli, cum'è Francisco Tárrega è Isaac Albéniz, anu particularmente influente in u sviluppu di u repertoriu per a chitarra classica.
Oghje, a chitarra classica hè cunnisciuta da parechji nomi, cumprese a chitarra spagnola, a chitarra di cuncertu è a chitarra di nylon.
Eppuru, e so radiche in Spagna è a so associazione storica cù a musica è a cultura spagnola anu aiutatu à cimentà u so postu in l'imaginazione populari cum'è a "guitarra spagnola".
Chitarra classica vs chitarra flamenca
Ci hè assai cunfusione nantu à se una chitarra flamenca hè uguale à una chitarra classica.
Ma ci hè una piccula differenza trà i dui. U corpu tutale di una chitarra flamenca hè generale più magre.
Una chitarra flamenca hà ancu corde più bassu cà una chitarra classica, chì permette à u ghjucatore di ghjucà à un tempo più veloce appiicandu più pressione à e corde.
Prima di tuttu, parlemu di u sonu.
E chitarre classiche sò calde è dolci, perfette per fà una serenata à u vostru amante o impressionà i vostri invitati à a cena.
Per d 'altra banda, e chitarre Flamenco anu un sonu più brillanti è più percussive, ideale per toccu i vostri pedi è batte e mani à u ritmu.
Dopu, parlemu di u stilu di ghjocu. I chitarristi classici si sentenu cù una postura propria, picchiendu delicatamente e corde cù i so ditte.
I chitarristi flamenchi, invece, si ponenu cù una postura più rilassata, usendu e so unghie per strummà e corde cù passione ardente.
È ùn ne scurdemu di l'estetica.
E chitarre classiche sò spessu adornate cù intarsiati intricati è finiture eleganti, mentre chì e chitarre flamenche sò più sottumessi, cù disinni simplici è toni di terra.
Pro è cuntrariu di a chitarra classica
Avà, per determinà se a chitarra classica hè per voi, discutemu alcuni pros and cons.
Runzinu
- Permette una scelta di dita più faciule è un ghjocu di accordi
- Produce un tonu dolce è dolce perfettu per una larga gamma di generi
- U collu più largu è a tensione di corda più bassa di chitarre classiche ponu fà più faciule per ghjucà à i principianti, è a dimensione di u corpu più chjucu pò esse più còmode di mantene è ghjucà per periodi estesi.
- E corde di nylon nantu à una chitarra classica producenu un tonu caldu è dolce chì hè adattatu per ghjucà musica espressiva è emotiva.
- E chitarre classiche sò spessu usate in spettaculi in solitaria, chì permettenu à i ghjucatori di mostrà e so capacità tecniche è a musica.
- Parechji ghjucatori trovanu chì ghjucà a chitarra classica hè rilassante è rilassante
Cons
- Manca u voluminu è a putenza di altri tipi di chitarre, soprattuttu in i registri più altu
- U ghjocu di a chitarra classica pò esse sfida à amparà, soprattuttu per quelli chì ùn sò micca abituati à e tecniche fingerpicking o fingerstyle.
- A maiò parte di i ghjucatori trovanu chì u tonu più suave è più caldu pruduciutu da chitarre classiche ùn hè micca adattatu per certi generi di musica, cum'è rock o heavy metal.
- Mancanza di amplificazione: A cuntrariu di e chitarre elettriche o acustiche, e chitarre classiche ùn sò tipicamente equipate di pickups o altri sistemi di amplificazione, limitendu a so versatilità in certe situazioni.
Tecnica è stile di chitarra classica
A chitarra classica hà evolutu per facilità u ghjocu rapidu è precisu di cumpusizioni chì evocanu una larga gamma di emozioni.
A tecnica impiega un colpu liberu, induve i dite si fermanu nantu à e corde in cuntattu direttu, è un colpu di riposu, induve u dettu chjappà a corda è vene nantu à a corda adiacente.
Ma in fondu, a tecnica è u stilu di a chitarra classica si riferiscenu à i modi specifichi di ghjucà è interpretà a musica nantu à a chitarra classica.
A tecnica di chitarra classica implica l'usu di tecniche di fingerpicking è fingerstyle per pruduce una larga gamma di toni è dinamiche.
Sti tecniche include arpeggios, scales, tremolo, rasgueado, è assai altri.
Stile di chitarra classica hè carattarizatu da l'usu di a notazione musicale, piuttostu cà di a tablatura, è ancu da a performance di pezzi classici tradiziunali è cumpusizioni scritti apposta per a chitarra.
I chitarristi classici spessu ponenu un forte enfasi in a dinamica, a frasatura è l'espressione in u so ghjocu, è ponu utilizà rubato (u ligeru stretchimentu o diminuzione di u tempu per l'effettu espressivu) per creà un rendimentu più emotivo.
Alcune di e tecniche più notevuli include:
- Colpu di riposu: U musicista chjappà a corda è permette à u dito di vene à appughjà nantu à a corda adiacente, pruducendu un sonu pienu è risonante.
- Corsa libera: U musicista pinza a corda senza toccu alcuna corda adiacente, pruducendu un sonu più ligeru è dilicatu.
- Dita alternate: I interpreti spessu alternanu trà l'indexu (p), u mediu (m) è l'anellu (a) per pruduce passaggi rapidi è cumplessi.
- Colpite e corde verso l'alto o verso il basso: Sta tecnica pò pruduce diverse qualità tonali è hè spessu usata per evoca diversi stati d'umore o emozioni.
Inoltre, a tecnica è u stilu di a chitarra classica implicanu una certa quantità d'attenzione à a postura è a pusizioni di a manu, cum'è a pusizione curretta di a manu è di i dita pò influenzà assai u sonu pruduciutu da a chitarra.
A manu manca hè tipicamente utilizata per appughjà nantu à e corde per creà diverse note è accordi, mentre chì a manu diritta hè aduprata per chjappà e corde cù diverse tecniche di picking.
A scelta di una pusizioni di seduta hè ancu impurtante quandu ghjucate a chitarra classica. I chitarristi classici sò generalmente seduti, riposendu a chitarra nantu à a so gamba sinistra.
Puderanu usà un taburete per elevà a so perna manca, chì si attacca à e ventose nantu à u fondu di a chitarra.
In alternativa, certi artisti utilizanu un supportu di guitare chì si attacca à u latu di a chitarra.
A scelta di a pusizioni ghjusta di seduta hè cruciale per mantene a tecnica curretta è evità a tensione o ferite.
Per riassume, a tecnica è u stile di chitarra classica necessitanu assai disciplina, pratica è attenzione à i dettagli per maestru.
Eppuru, ponu purtà à una forma di musica incredibilmente espressiva è bella.
I chitarristi classici più populari
Ci sò parechji grandi chitarristi classici in tutta a storia, ma quì sò alcuni di i più populari è influenti:
- Andrés Segovia - Spessu cunzidiratu u babbu di a chitarra classica muderna, Segovia era un virtuoso spagnolu chì hà purtatu a chitarra in u mainstream di a musica classica.
- Julian Bream - Un chitarrista britannicu chì hà aiutatu à popularizà a chitarra classica in u Regnu Unitu è in u mondu.
- John Williams - Un chitarrista australianu chì hà arregistratu più di 50 album è hè cunsideratu unu di i più grandi chitarristi classici di sempre.
- Paco de Lucía - Un chitarrista flamencu spagnolu chì hà rivoluzionatu u stilu cù u so ghjocu virtuosicu è l'incorporazione di jazz è altri generi.
- Manuel Barrueco - Un chitarrista cubano-americanu chì hà registratu numerosi album è hè cunnisciutu per e so interpretazioni uniche di a musica di chitarra classica.
- Sharon Isbin - Un chitarrista americanu chì hà vintu parechji Grammy Awards è hè statu elogiatu per a so abilità tecnica è musicalità.
- David Russell - Un chitarrista scozzese chì hà guadagnatu numerosi premii è hè cunnisciutu per u so virtuosu ghjocu è interpretazioni espressive.
- Ana Vidović - Una chitarrista croata chì hà vintu numerosi cuncorsi internaziunali è hè cunnisciuta per a so cumpetenza tecnica è u so ghjocu emotivo.
- Christopher Parkening - Un chitarrista americanu chì hà registratu numerosi album è hè cunnisciutu per e so interpretazioni di a musica classica è religiosa.
- Pepe Romero - Un chitarrista spagnolu da una famosa famiglia di chitarristi chì hà arregistratu più di 50 albums è hè cunnisciutu per u so virtuosu ghjocu è interpretazione di a musica spagnola è latinoamericana.
Marchi è mudelli di chitarra classica populari
Ci sò parechje marche reputable di chitarre classiche, ognunu cù u so propiu sonu unicu è stile di custruzzione. Eccu alcuni di i marchi è mudelli di chitarra classica più populari:
- Cordoba: I chitarre di Cordoba sò cunnisciuti per i so materiali di alta qualità, l'attenzione à i dettagli è l'accessibilità. Certi mudelli populari includenu C7, C9 è C10.
- Yamaha: chitarre Yamaha sò cunnisciuti per a so qualità consistente è u valore per i soldi. I mudelli populari includenu Yamaha C40 è Yamaha CG192S.
- Taylor: chitarre Taylor sò cunnisciuti per a so qualità eccezziunale di custruzzione è ghjucabilità. I so mudelli di corda di nylon includenu l'Academia 12-N è u 514ce-N.
- Ramirez: E guitare Ramirez sò cunnisciute per u so tonu riccu è caldu è a custruzzione tradiziunale. I mudelli populari includenu 1A è 2NE.
- A patria: E chitarre La Patrie sò fatte in Canada è sò cunnisciute per u so eccezziunale valore per i soldi. I mudelli populari includenu u Motif è u Concert CW.
- Kremona: I chitarre Kremona sò cunnisciuti per a so qualità artigianale è a custruzzione bulgara. I mudelli populari include Solea è Rondo.
- Alhambra: E chitarre Alhambra sò cunnisciute per a so custruzzione tradiziunale spagnola è u sonu riccu. I mudelli populari includenu 4P è 5P.
- Creo: chitarre Fender sò cunnisciuti per i so disinni innovatori è u sonu mudernu. I mudelli populari di corda di nylon includenu u CN-60S è u CN-240SCE.
- Godin: I chitarre Godin sò fatti in Canada è sò cunnisciuti per i so disinni innovatori è a qualità eccezziunale. I mudelli populari includenu u Multiac Nylon è u Grand Concert Duet Ambiance.
- Chitarre costruite da liutai: Infine, parechji chitarristi classici preferiscenu avè i so strumenti customizati da luthiers qualificati, chì ponu creà chitarre uniche, uniche, adattate à e so preferenze individuali è u stilu di ghjucà.
S & P
Chì ghjè l'ultima chitarra classica per i principianti?
A chitarra classica Yamaha C40II hè una grande opzione per i principianti.
Hè pensatu per esse veloce è faciule da ghjucà, cù un collu magre è decentu perfettu per e mani più chjuche.
Hè ancu designatu per esse resistente à u calore è stabile, malgradu i cambiamenti freti di temperatura.
A chitarra classica hà bisognu di tuning?
Di sicuru, cum'è tutte e chitarre, una chitarra classica necessita una sintonizazione regulare.
Prima di cumincià à ghjucà a vostra chitarra classica, hè essenziale assicuratevi chì hè sintonizatu bè.
L'accordu hè u prucessu di aghjustà u tonu di ogni corda à a so freccia curretta, assicurendu chì a vostra chitarra pruduce u tonu ideale.
Una chitarra chì ùn hè micca in sintonia pò sona terribili, rendendu ghjucà difficiule è arruvinendu a vostra prestazione.
Ci sò parechji metudi di sintonizà una chitarra classica, cumpresi:
- Metudu di furchetta: Questu hè un metudu cumuni utilizatu da i principianti. Un diapasonu hè colpitu è pusatu nantu à una superficia dura, è a corda A di a chitarra hè sonata simultaneamente. U sintonizzatore aghjusta a corda finu à ch'ella currisponde à a frequenza di a forchetta.
- Sintonizzatore elettronicu: Questu hè un metudu più precisu è rapidu di sintonizazione. Detecta i soni pruduciuti da a chitarra è mostra a nota currispondente nantu à una schermu.
- Sintonizazione di l'orechja: Questu hè un metudu più cumplicatu chì richiede una orechja prufessiva. Hè tentatore di pruvà à amparà stu metudu cum'è un principiante, ma ci vole un minimu di un mesi per esse cunfortu cù a rilevazione di cambiamenti in u tonu.
Perchè a chitarra classica hè cusì dura?
A chitarra classica hè cum'è pruvà à risolve un cubu di Rubik mentre juggling torches fiammeggianti.
U collu hè più largu, chì significa chì a distanza trà i freti hè più longa, rendendu più difficiuli di ghjucà à l'accordi è esigendu chì i vostri ditte stendenu più. Hè cum'è pruvà à fà yoga cù e vostre mani.
Ma perchè hè cusì difficiule?
Ebbè, per principianti, a forma di u collu hè sfarente di l'altri tipi di guitare, chì significa chì avete da aghjustà a vostra tecnica di ghjucà.
Hè cum'è pruvà à scrive cù a vostra manu non dominante.
In più, a chitarra classica hè basatu annantu à un stile chì esige precisione è precisione, chì piglia assai pratica per maestru. Hè cum'è pruvà à chjappà un bullseye cù un dard bendatu.
È ùn ci scurdemu di e dumande fisiche di ghjucà a chitarra classica. I vostri ditte anu da esse forti è agile, cum'è un ninja.
Avete bisognu di sviluppà e cumpetenze di mutore fine in e duie mani, chì piglia tempu è pacienza. Hè cum'è pruvà à tricotà un maglione cù chopsticks.
Dunque, in riassuntu, a chitarra classica hè dura per via di u collu più largu, a distanza più longa trà i fretti, a precisione è l'accuratezza necessaria, è e dumande fisiche di ghjucà.
Ma ùn lasciate micca chì ti scoraggià ! Cù pratica è dedicazione, pudete diventà un maestru di chitarra classica.
A chitarra spagnola hè classica o acustica?
Allora, vi dumandate se a chitarra spagnola hè classica o acustica ?
Ebbè, amicu, a risposta hè tramindui è nè à u stessu tempu. Confusu ? Ùn vi preoccupate, lasciami spiegà.
A chitarra spagnola hè un tipu di chitarra acustica chì hè infilata cù corde di nylon. Hè spessu usatu per ghjucà a musica classica è a musica tradiziunale spagnola.
In fatti, hè qualchì volta chjamatu chitarra classica per via di a so associazione cù a musica classica.
In ogni casu, hè impurtante nutà chì micca tutti i guitare acustiche sò guitare spagnole, è micca tutte e chitarre spagnole sò aduprate per a musica classica.
I termini "classicu" è "acustica" sò spessu usati in modu intercambiable, ma in realtà si riferiscenu à cose diverse.
I chitarre acustiche sò generalmente più chjuchi è anu un corpu più fino, chì li dà un sonu più luminoso è più risonante.
Guitare spagnole, invece, sò generalmente un corpu più grande è più grossu, chì pruduce un sonu più caldu è più dolce.
Sò ancu tipicamenti ghjucati cù u fingerpicking o un pick, mentri chitarra acustica pò esse ghjucatu cù una varietà di tecniche.
Una di e differenzi principali trà e chitarre spagnole è altre chitarre acustiche hè u tipu di corde chì utilizanu.
E chitarre spagnole sò tipicamente incordate cù corde di nylon, chì anu un sonu più suave ch'è e corde metalliche usate in a maiò parte di e chitarre acustiche.
Questu li rende ideali per ghjucà a musica classica è tradiziunale spagnola, chì spessu esige un sonu più intimu è espressivu.
Dunque, per riassume, a chitarra spagnola hè una chitarra classica chì hè spessu usata per a musica classica è tradiziunale spagnola.
Hà un sonu unicu carattarizatu da e so corde di nylon è un corpu più grande.
Perchè a chitarra classica ùn hè micca populari?
Vede, a chitarra classica hè una piccula voce persunale in u mondu di a musica, è micca assai persone sò equipati per sente.
Hè cum'è pruvà à apprezzà un vinu bellu quandu tuttu ciò chì avete mai avutu hè vinu in box.
Ma in seriu, a chitarra classica richiede un certu livellu di educazione musicale è apprezzazione chì micca tutti.
Ùn hè micca qualcosa chì pudete solu lancià in u fondu mentre fate i travaglii.
Inoltre, a pupulazione chì sente a musica classica ùn hè micca necessariamente a listessa populazione chì avaristi à sente a chitarra classica specificamente.
Un altru fattore hè chì a chitarra classica ùn hè micca stata cummercializata cum'è altri generi di musica.
Ùn hè micca cusì appariscente o di moda cum'è a musica pop o rock, è ùn hà micca u listessu livellu di esposizione in i media mainstream.
Ma ùn ci scurdemu di i vantaghji è i contra di a chitarra classica. Da una banda, hè una forma d'arti bella è intricata chì richiede assai abilità è dedicazione à maestru.
Per d 'altra banda, pò esse vistu cum'è stuffy è anticu, è micca tutti volenu à pusà à traversu una longa performance di chitarra classica.
Dunque, in cunclusioni, a chitarra classica ùn hè micca populari perchè esige un certu livellu di educazione musicale è apprezzazione, ùn hè micca stata cummercializata cum'è altri generi, è hà i so pros è cuns.
Ma ehi, questu ùn significa micca chì ùn pudete micca piacè s'ellu vi parla. Basta ùn aspettate micca chì sia sparghje in a radiu in ogni mumentu prestu.
Cumu sapè se a mo chitarra hè classica?
Allora, vulete sapè se a vostra chitarra hè una classica, eh? Ebbè, vi dicu, ùn hè micca una scienza mistica, ma ùn hè ancu un pezzu di torta.
Prima di tuttu, avete bisognu à fighjà i cordi. E chitarre classiche utilizanu corde di nylon, mentre chì e chitarre acustiche utilizanu corde d'acciaio.
I cordi di nylon sò più grossi è pruducenu un sonu dolce è più suave, mentre chì e corde d'acciaio sò più fini è pruducenu un sonu più luminoso è metallicu.
Un'altra manera di dì hè fighjendu a forma di a chitarra.
E chitarre acustiche sò tipicamente un foru di sonu tondu o ovale, mentre chì e chitarre classiche sò generalmente un rettangulare.
E chitarre acustiche tendenu ancu à avè un corpu più fino, mentre chì e chitarre classiche anu un collu più cortu è un corpu più largu.
Se ùn site micca sicuru, pruvate à ghjucà. E chitarre classiche sò destinate à esse ghjucate cù i vostri ditte, mentre chì e chitarre acustiche sò spessu ghjucate cù una piccula.
E chitarre classiche anu ancu un sonu più distintu, cù tonalità più nitida è menu sustain, mentre chì e chitarre acustiche sò più versatili è ponu esse aduprate per una gamma più larga di stili.
Allora, eccu, ghjente. Se a vostra chitarra hà corde di nylon, un foru di sonu rettangulare, un corpu più largu, è hè destinatu à esse ghjucatu cù i vostri ditte, allora felicitazioni, avete una chitarra classica!
Avà andate è fate una sérénade à i vostri amati cù qualchi belli melodi classici.
Leghjite puru: Perchè e chitarre sò a forma di a manera chì sò? Bona dumanda !
Avete bisognu di unghie per ghjucà a chitarra classica?
A risposta corta hè micca, ùn avete micca bisognu di unghie, ma ponu sicuramente aiutà à ottene un certu sonu è livellu di cuntrollu.
Ghjucà cù unghie pò dà un voluminu aumentatu, clarità è a capacità di "scavà" à i cordi per un sonu più espressivu.
In più, pudete ottene una gamma più larga di toni è timbri cù unghie.
In ogni casu, u mantenimentu di unghie perfette pò esse un fastidiu, è ponu rompe in i tempi più inconvenienti.
È ùn ci scurdemu di u fastidiu di unghie male formate è lucidate chì producenu un sonu cattivu.
Ma ùn vi preoccupate. Se ùn vulete micca trattà cù u fastidiu di unghie, pudete ancu ghjucà a chitarra classica senza elli.
Hè tuttu di preferenza persunale è ciò chì funziona megliu per voi. Allora, vai avanti è pruvate cù è senza unghie è vede ciò chì si sente è sona megliu per voi.
Ricurdatevi, ci vole u tempu per perfeccionà a vostra tecnica cù o senza unghie, cusì seguite praticà è divertitevi!
A chitarra classica hè a più dura?
Allora, vi dumandate se ghjucà a chitarra classica hè u più difficiule?
Ebbè, ti dicu, hè un pocu cum'è dumandà se l'ananas appartene à a pizza - ognunu hà a so propria opinione.
Ma, farò u mo megliu per sfondà per voi.
Prima di tuttu, parlemu di i diversi tipi di chitarre.
Avemu chitarre classiche, chì sò tipicamente usate per ghjucà musica classica scritta da cumpusitori di Spagna è d'Italia.
Allora, avemu chitarre elettriche, chì sò cumunimenti usati in generi cum'è rock, pop, blues è heavy metal.
Avà, quandu si tratta di difficultà, dipende da ciò chì paragunate. Tocà a chitarra classica richiede assai abilità tecniche è alfabetizazione musicale.
I chitarristi classici anu da esse capaci di leghje partiture è ghjucà pezzi polifonichi cumplessi chì implicanu ghjucà parechje linee musicali simultaneamente.
Anu ancu bisognu di avè una tecnica propria di a manu di picking, utilizendu un sistema chjamatu pmia, chì assigna una lettera à ogni dettu.
Per d 'altra banda, ghjucà a chitarra elettrica hè più nantu à canzoni basate in accordi è mudelli ripetitivi.
I chitarristi elettrici spessu usanu tabulature o simboli d'accordu per leghje a musica, chì pò esse più simplice di a notazione musicale standard.
In ogni casu, anu sempre bisognu à avè una bona pusizioni di a manu è a tecnica di scelta per pruduce un tonu bellu.
Allora, a chitarra classica hè a più dura? Hè certamente sfida à u so modu, ma ancu a chitarra elettrica.
Si tratta veramente di preferenza persunale è ciò chì vulete ghjucà.
Ma ehi, perchè ùn pruvate micca e duie è vede quale ti piace di più? Quale sà, forse diventerai un maestru di i dui mondi.
Perchè e chitarre classiche sò cusì economiche?
Solu per esse chjaru, micca tutte e chitarre classiche sò boni - ci sò assai mudelli caru fora.
In ogni casu, a ghjente pensa chì e chitarre classiche sò cum'è l'affare di u mondu di a chitarra.
Ma perchè sò cusì boni ? Ebbè, tuttu vene à i materiali utilizati.
I chitarre classici più bassi sò spessu fatti cù cumpunenti laminati: strati di legnu incollati.
Questu hè più prezzu di l'usu di legnu solidu, chì hè ciò chì sò fatti di chitarre classiche più altu.
Ma ancu in a categuria di legnu solidu, ci sò differenzi in a qualità.
Un pezzu di legnu à pocu costu pruducerà un sonu di qualità più bassa cà un pezzu di legnu di qualità megliu.
E ancu in u stessu tipu di legnu, cum'è cedru o palissandro, pò esse variazioni di qualità.
Un altru fattore chì affetta u prezzu di chitarre classiche hè a cima. Una cima laminata serà più prezzu ch'è una cima solida, è u tipu di legnu utilizatu per a cima affetterà ancu u prezzu.
Allora, sè vo circate una chitarra classica decente, pudete aspittà di pagà un pocu di più per un strumentu di legnu solidu di alta qualità.
Ma s'è vo avete principiatu o in un budgetu, una chitarra laminata cù legnu di bassa qualità pò ancu pruduce un sonu decentu.
Solu ùn aspittà micca ch'ellu si mantene à e dumande di un musicista prufessiunale.
Chì ghjè megliu per una chitarra classica?
Allora, vi dumandate ciò chì hè megliu per una chitarra classica ?
Ebbè, vi dicu, ùn hè micca solu per ghjucà a musica classica cum'è Bach è Mozart (ancu se pudete totalmente se vulete).
In fatti, e chitarre classiche sò versatile picculi bestie chì ponu trattà una larga gamma di stili, da u latinu à u pop à ancu i temi di i video games.
È ùn lasciate micca chì nimu vi dicia chì i chitarristi classici sò noiosi è rigidi - sapemu cumu divertevi è diventanu creativi cù e nostre interpretazioni.
In più, sè vo site addicted to shredding and speed, sarete piacevolmente sorpresu di truvà chì i chitarristi classici anu una seria capacità di scelta di dita chì ponu rivalità cù qualsiasi solista di chitarra elettrica. È a più bona parte ?
Ùn ci vole micca esse un solitario per ghjucà a chitarra classica - pudete marchjate cù l'altri è ancu ghjucà canzoni populari cum'è "Just the Way You Are" di Billy Joel.
Allora, sè vo circate un strumentu versatile, divertente è impressiunanti, ùn cercate più chè a chitarra classica.
A chitarra classica hè bona per i principianti?
Parechji chitarristi dicenu chì a chitarra classica hè difficiule d'amparà è hè vera. Ma s'è vo site appassiunatu di musica classica allora hè un must.
Allora sì, a chitarra classica pò esse una grande scelta per i principianti. Eccu alcuni motivi per quessa:
- Corde di nylon: E chitarre classiche sò tipicamente corde di nylon, chì sò più faciuli nantu à i dite chì e corde d'acciaio. Questu pò esse particularmente utile per i principianti chì anu sempri custruendu i so calli.
- Tecnica: A tecnica di a chitarra classica enfatiza a postura propria, a pusizione di a manu è a piazzamentu di i dita, chì ponu aiutà i principianti à sviluppà boni abitudini prima.
- Repertoriu: U repertoriu di chitarra classica include una larga varietà di musica, chì varieghja da pezzi di livellu principianti à opere di cuncertu virtuose. Questu significa chì i principianti ponu truvà a musica chì sia sfida è gratificante à ghjucà.
- Musicalità: A tecnica di a chitarra classica enfatizza ancu a musicalità, cumprese a dinamica, a frase è l'espressione. Questu pò aiutà i principianti à sviluppà un stile di ghjocu più sfumatu è espressivu.
- Teoria: U studiu di chitarra classica spessu include a teoria di a musica è a lettura à vista, chì ponu aiutà i principianti à sviluppà una cunniscenza più profonda di a musica è à migliurà a so musicalità generale.
Ogni principiante hè diversu, è certi ponu truvà altri stili di chitarra o altri strumenti più interessanti o accessibili.
Tuttavia, per quelli chì sò attirati da a chitarra classica, pò esse un strumentu maravigliu è cumpletu per amparà.
Quantu rapidamente pudete amparà a chitarra classica?
Allora vulete amparà a chitarra classica, eh? Ebbè, ti dicu, ùn hè micca cum'è amparà à ghjucà à u kazoo.
Ci vole tempu, dedicazione, è assai dita di pizzicà. Ma quantu rapidamente pudete veramente amparà à ghjucà cum'è un prufessiunale?
Prima di tuttu, mettimu una cosa dritta - l'apprendimentu di a chitarra classica ùn hè micca caminata in u parcu.
Ci vole anni di pratica, è ùn sò micca parlatu di uni pochi di strums quì è quì. Parlemu 3-6 ore à ghjornu per 10 anni di pratica.
Hè assai pizzicà.
Ma ùn ti lasciate micca scoraggià ! Sè vo site dispostu à mette in u tempu è u sforzu, pudete sicuramente amparà à ghjucà a chitarra classica.
A chjave hè di truvà un bon maestru è praticà in modu coerente. È quandu dicu cunsistenti, vogliu dì ogni ghjornu. Nisuna scusa.
Avà, s'è vo circate di impressiunà i vostri amichi è a famiglia cù e vostre cumpetenze di guitare ritrovate in pocu mesi, odiu di rompellu, ma questu ùn succede micca.
Ci vole almenu 3 anni di pratica diligente per ghjunghje à un altu livellu di ghjocu. Ma ehi, Roma ùn hè stata custruita ancu in un ghjornu, nò ?
Ma ùn vi preoccupate micca, ùn avete micca bisognu di aspittà 3 anni per cumincià à ghjucà qualchì melodia.
In fatti, dopu à solu 6 mesi d'amparà e tecniche fundamentali è di praticà diligentemente, pudete inizià à ghjucà qualchi canzone simplici è impressiunà i vostri amichi è famiglia.
E chi sà, forse ancu uni pochi di stranieri.
Allora, quantu rapidamente pudete amparà a chitarra classica? Tuttu dipende di quantu tempu è sforzu vulete mette.
Ma sè vo site dedicatu è dispostu à praticà in modu coerente, pudete sicuramente amparà à ghjucà cum'è un prufessore. Ùn vi scurdate micca di stendere quelle dita prima di cumincià à strapparle!
A chitarra classica pò esse autodidatta ?
Onestamente, hè difficiule d'insignà a chitarra classica, soprattuttu s'ellu ùn avete micca cunniscenze prima di cumu ghjucà strumenti à corda.
Avete ancu bisognu di sapè à leghje a partitura.
Ma tecnicamente, hè pussibule insignà sè stessu a chitarra classica.
Mentre piglià lezioni da un maestru qualificatu hè in generale u megliu modu per amparà a chitarra classica, hè pussibule insignà sè stessu i principii di u strumentu.
Eccu alcuni cunsiglii per a chitarra classica autodidatta:
- Ottene un strumentu di bona qualità: Hè impurtante d'avè una chitarra classica decente chì hè stallata bè è in boni cundizioni. Questu farà l'apprendimentu più faciule è più piacevule.
- Aduprate un libru di metudu: Un bonu libru di metudu pò furnisce struttura è guida mentre amparate. Cerca una chì hè esplicitamente orientata versu a chitarra classica.
- Fighjate i tutoriali in linea: Ci sò assai tutoriali in linea eccellenti è video istruttivi dispunibili gratuitamente in siti web cum'è YouTube. Questi ponu esse supplementi utili à u vostru apprendimentu.
- Praticate regularmente: A pratica coherente hè essenziale per fà u prugressu in ogni strumentu. Dedicate u tempu ogni ghjornu per praticà è mantene un schedariu regulare.
- Assistisce à cuncerti è attelli: Assistendu à cuncerti è attelli di chitarra classica pò esse un grande modu per amparà da i ghjucatori esperti è ispirate.
Mentre chì l'autoinsignamentu pò esse una opzione viable per certi persone, hè impurtante di mantene in mente chì un maestru qualificatu pò furnisce un feedback persunalizatu è una guida chì hè difficiule di riplicà nantu à u vostru propiu.
Inoltre, un maestru pò aiutà à evità di sviluppà cattivi abitudini o tecniche sbagliate chì ponu esse difficili di disimparà più tardi.
Purtà si
Allora quì l'avete - tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à e chitarre classiche.
Sò un strumentu unicu cù una storia longa è storia chì hè stata furmatu da parechje culture è stili musicali diffirenti.
Per riassume, una chitarra classica hè una chitarra acustica cù corde di nylon, un collu largu è pianu, è una forma di corpu distinta cù un soundbox largu è pocu fondu.
Hè tipicamenti ghjucatu da u fingerpicking cù a manu diritta, mentri a manu manca hè aduprata per appughjà nantu à e corde per pruduce diverse note è accordi.
U ghjocu di a chitarra classica implica una varietà di tecniche avanzate è hè spessu usata per ghjucà a musica classica (pensate à Bach), è ancu altri generi cum'è flamenco è musica folk.
Averete dumande: quessi sò i megliu amps chitarra acustica | Top 9 recensioni + cunsiglii di compra
Sò Joost Nusselder, u fundatore di Neaera è un marketer di cuntenutu, babbu, è mi piace à pruvà novi equipaghji cù a chitarra à u core di a mo passione, è inseme à a mo squadra, aghju creatu articuli di blog approfonditi dapoi u 2020. per aiutà i lettori fideli cù cunsiglii di registrazione è chitarra.